Opinii

România la 1 decembrie 2020: Din discursuri şi powerpoint-uri, dacă luăm cei 80 miliarde de euro de la UE, vom face (cu cine?) şi vom avea o altă ţară. Dar din previziunile Statisticii, în ritmul actual, România va rămâne în 50 de ani doar cu 10,8 milioane de locuitori, cu 8,6 milioane mai puţin decât acum

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial al ZF

România la 1 decembrie 2020: Din discursuri şi...

Autor: Cristian Hostiuc

30.11.2020, 00:51 7362

Suntem pe ultima sută de metri a campaniei electorale aşa că suntem invadaţi de reclame, sondaje, promisiuni.

Totul arată roz, niciun partid, niciun lider politic nu vorbeşte despre criză (în cea mai bună variantă vom recupera ce am pierdut din 2022-2023 încolo), despre scăderea economiei, despre reducerea numărului de angajaţi (cei din firmele private deja dau oameni afară şi reduc salariile, în timp ce la stat premierul Orban spune că doar cei care nu muncesc vor fi optimizaţi), cuvintele insolvenţă şi faliment nu există în programele electorale (în criza anterioară România a pierdut peste 100.000 de firme şi 700.000 de angajaţi, majoritatea în sectorul privat).

Joi PNL, avându-l ca principal agent electoral pe preşedintele Iohannis, a prezentat încă o dată celebrul plan de investiţii, relansare şi rezilienţă economică de 80 mld. euro pe care preşedintele l-a negociat la şi a reuşit să îl aducă în ţară de la Bruxelles, bineînţeles alături de guvernul PNL.

Dacă am lua cei 80 mld. euro, o sumă imensă pentru România, vom face şi vom avea o altă ţară, aşa spun autorii şi cei care promit să-l implementeze, cel puţin pentru următorii patru ani, dacă vor primi voturile la alegerile de pe 6 decembrie.

În mare cei 80 mld. euro de la UE, granturi sau împrumuturi, ar trebui să aducă, conform powerpoint-urilor, 3.000 km de autostradă – 31 mld. euro, 3.000 km de cale ferată – 18 mld. euro, investiţii navale şi aeriene de 6 mld. euro, 3 spitale regionale – Iaşi, Cluj, Craiova, de 1,64 mld. euro, plus reabilitarea a 25 de spitale judeţene şi 110 orăşeneşti – 17,5 mld. lei.

Până să vină autostrăzile, căile ferate, spitalele, banii pe termen scurt ar trebui să asigure capital de lucru pentru întreprinderile (la 30 de ani de la căderea comunismului, PNL vorbeşte în continuare de întreprinderi, mai puţin de companii sau firme) afectate de Covid-19, pentru celebrul şomaj tehnic sau alte programe de finanţare.

Ca să-l cităm pe preşedintele Iohannis, modelul economic al guvernelor anterioare s-a bazat pe consum, în timp ce modelul guvernului PNL se bazează pe investiţii.

Premierul Ludovic Orban, pe care Iohannis l-a indicat ca şi viitor premier, spune că suntem pe punctul de a intra în cea mai prolifică perioadă din istoria României

Problema este că nimeni nu prea crede că România, guvernul, indiferent de numele lui, ministerele, instituţiile implicate, vor putea atrage aceşti bani, având în vedere experienţa trecută cu fondurile europene (sunt aceiaşi oameni, nu sunt alţii), utopia proiectelor (cu cine să construieşti 3.000 de km. de autostradă sau de cale ferată dacă noile generaţii vor să lucreze în supermarketuri, birouri sau remote de acasă) sau lipsa banilor din buget, care trebuie să asigure cofinanţarea investiţiilor (80% din venituri se duc în prezent pe plata celor 1,24 milioane de bugetari şi 5 milioane de pensionari)

Indiferent de câţi bani va atrage viitorul guvern, orice miliard de euro care intră în ţară înseamnă enorm pentru România, având în vedere prăbuşirea investiţiilor străine şi pasul în spate făcut de sectorul privat care a oprit sau tăiat orice investiţie până nu trece criza.

În 30 de ani de la căderea comunismului România a atras 80 mld. euro investiţii străine, din care aproape jumătate în perioada guvernării Tăriceanu, 2005 – 2008.

Orice euro din investiţie străină înseamnă ulterior acea sumă investită de sectorul privat.

Conform promisiunii PNL din machetele de reclamă, în 2025 ar trebui să ajungem cu acest plan de investiţii, relansare şi rezilienţă economică, la 87% din media UE27. Acum suntem la o medie de 65%.

Acesta este peisajul pozitiv, zugrăvit în campania electorală.

În timp ce joi seară PNL şi preşedintele Iohannis anunţau viitorul luminos României, fără nicio criză la orizont (analiştii cred că în T1 şi T2 2021 vom începe să simţim cu adevărat criza), vineri dimineaţă Institutul Naţional de Statistică a ieşit cu un studiu legat de viitorul demografic al României.

În varianta optimistă, în următorii 50 de ani populaţia României se va reduce de la 19,3 milioane de locuitori la 15,3 milioane.

În varianta pesimistă, peste 50 de ani România va avea numai 10,8 milioane de locuitori, adică cu 8,6 milioane mai puţin decât astăzi.

Asta dacă luăm în considerare că mai suntem în ţară 19,3 milioane de locuitori.

Studiul a luat în considerare natalitatea, speranţa de viaţă şi migraţia netă din fiecare judeţ.

Cea mai mare scădere s-ar înregistra în Teleorman, minus 73%. Bucureştiul ar urma să ajungă la 1,59 milioane de persoane.

Dintre cele 8 regiuni de dezvoltare, zona sud-vest Oltenia şi sud Muntenia ar scădea cu peste 50%.

România va întâmpina 1 decembrie 2020, 102 ani de la Marea Unire, între două extreme: cel mai mare plan de relansare economică, pe hârtie şi previziunile sumbre privind demografia României.

Poate ar fi util ca preşedintele şi guvernul lui să discute un plan pentru relansarea demografică a României, nu de alta, dar să aibă cine să meargă pe autostrăzi şi cu trenul. Fără populaţie, nu vom avea nici putere economică. 

Până atunci La mulţi ani România de 1 decembrie 2020!

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO