Opinii

Sebastian Guţiu (coordonatorul practicii de real estate a Schoenherr la nivel regional) şi Horaţiu Florescu (CEO Knight Frank Ungaria & Romania): Cât de adaptabil este sectorul imobiliar din România?

Opinie

Sebastian Guţiu (coordonatorul practicii de real estate a Schoenherr la nivel regional) şi Horaţiu Florescu (CEO Knight Frank Ungaria & Romania): Cât de adaptabil este sectorul imobiliar din România?
02.03.2021, 09:44 191
 

Legislaţia care reglementează sectorul imobiliar şi al construcţiilor a fost modificată de nu mai puţin de 320 de ori de la intrarea în vigoare a diverselor acte normative, fără a pune la socoteală modificările structurale introduse de noul Cod civil în urmă cu un deceniu, care au avut de asemenea o influenţă majoră asupra acestui domeniu.

În acest context, flexibilitatea a fost întotdeauna un factor vital pentru toţi jucătorii din această piaţă. Criza economică din 2008 a crescut nevoia de adaptabilitate, generând o atitudine mai precaută din partea investitorilor. Apoi, anul 2020 a venit cu noi provocări, care au pus la încercare această capacitate de adaptare.

La o primă vedere, pe măsură ce efectele economice ale pandemiei COVID-19 au început să se manifeste, a devenit vizibilă o demarcaţie între „câştigătorii″ (spaţiile logistice) şi „învinşii″ (spaţiile de birouri) pe care criza sanitară i-a generat în sectorul imobiliar, în timp ce în retail soarta magazinelor de sine stătătoare a părut incomparabil mai bună decât a spaţiilor situate în centre comerciale.

Într-adevăr, sectorul logistic pare a fi cel mai puţin afectat din piaţa imobiliară, inclusiv pe fondul scurtării lanţurilor de livrare la nivel mondial, generată de pandemie. Stocul de spaţii industriale şi logistice moderne din România, unul dintre cele mai dinamice din Europa, s-a triplat între 2015 şi 2020 şi, în ciuda provocărilor anului trecut, ratele de ocupare şi nivelul chiriilor au rămas la un nivel similar cu perioada pre-pandemică.

La polul opus, lovitura suferită de sectorul spaţiilor de birouri a fost evidentă şi a continuat să fie resimţită şi după încetarea stării de urgenţă, lucrul de acasă devenind o soluţie larg răspândită. Astfel, avocaţii s-au confruntat cu valuri de solicitări din partea proprietarilor şi chiriaşilor cu privire la analiza impactului imediat şi pe termen lung asupra contractelor de închiriere, iar cuvintele de ordine au fost forţa majoră şi impreviziunea.

Rămâne de văzut cum vor influenţa noile realităţi investiţiile şi închirierile pe termen mediu şi lung, indiferent de sectorul imobiliar. Acest lucru este valabil şi în privinţa conceptelor juridice pe care va trebui să le folosim în mod creativ în viitor pentru a-i proteja de neprevăzut pe clienţii implicaţi în tranzacţii imobiliare.

Ce e clar este că piaţa imobiliară din România transmite mesaje pozitive că este suficient de matură şi a fost supusă la suficiente teste pentru a merita eticheta de „adaptabilă la schimbare″.

 
AFACERI DE LA ZERO