Opinii

Surpriza anului 2012 va veni iarăşi din agricultură: primul an în care importurile vor fi egalate de exporturi

Surpriza anului 2012 va veni iarăşi din agricultură: primul an în care importurile vor fi egalate de exporturi

Autor: Sorin Pâslaru

29.12.2011, 17:50 3620

Cele mai mult opinii converg spre ideea că agricultura a avut o evoluţie foarte bună în 2011 în principal ca urmare a vremii favorabile, iar în 2012, cum deja a fost înregistrată secetă în toamnă, agricultura va contribui la scăderea PIB-ului.

Este posibil. Dar la acest capitol, al agriculturii, s-a discutat deocamdată prea puţin despre creşterea gradului de mecanizare şI contribuţia acestuia la majorarea producţiei agricole.

Cu vreme favorabilă sau nu, în ultimii trei ani de criză exporturile de produse agroalimentare s-au dublat. În 2008, erau de 2,1 mld. euro, iar pentru 2011 sunt estimate la 4 miliarde de euro.

În acelaşI interval, importurile de produse agro-alimentare au crescut de la 4,2 miliarde de euro la doar 4,6 miliarde de euro.

Ca urmare, deficitul în comerţul de produse agro-alimentare a scăzut de la 2,1 miliarde de euro în 2008 la un estimat de 600 milioane de euro pentru anul acesta. Datele pentru 2011 sunt estimate pe baza evoluţiei de la opt luni, care arată o creştere de 28% a exporturilor şI de 18% a importurilor de produse agroalimentare.

Există comune dezvoltate în România, cum este Lunguleţu din Dâmboviţa, care produce circa 5-10% din varza şI cartofii româneşti, unde nu mai există nici o căruţă şI toată lumea îşI lucrează pământul mecanizat: 700 de tractoare.

Mecanizarea creşte pe baza a două direcţii. Pe de o parte este vorba de banii trimişI de românii care lucrează în străinătate sau aduşI de cei care se întorc în ţară şI investesc în agricultură, iar pe de altă parte este vorba de banii de la Uniunea Europeană.

Menţinerea euro la un curs aproape stabil între 2009 şI 2011 faţă de leu a permis creşterea importurilor de maşini agricole second-hand sau noi.

MulţI români peregrini prin lume s-au întors în sate şI au investit în ferme de animale, cu tehnologie şI rase importate, având contracte de furnizare directă cu companii din Occident.

Pe de altă parte, în fiecare an intră în agricultură 3,3 miliarde de euro - plăţI directe la hectar, plăţI pentru aşa-numita "bunăstare" a animalelor, alte tipuri de proiecte. Sunt sume uriaşe, chiar dacă jumătate dintre acestea nu sunt decât un ajutor social pentru ţăranii cu 1-3 hectare de pământ sau 2-3 vaci. Banii însă intră în economie, se fac plăţI, şI mai ales contează că în fiecare an sunt tot mai mulţi. În 2011 subvenţia este de 130 de euro la hectar, de exemplu, adică un miliard de euro intră cash în conturile deţinătorilor a 8 milioane de hectare de teren agricol.

MergeţI în sate de munte şI veţI vedea fermieri cu maşini de teren de zeci de mii de euro. Ziarul Financiar a prezentat anul acesta topul celor mai mari deţinători de păduri, terenuri arabile, de oi şI de vaci şI datele arată că interesul străinilor pentru acest sector este uriaş.

În Top 20 al celor mai mari proprietari de bovine din România sunt investitori italieni, greci, francezi, olandezi, ciprioţI şI olandezi. Puse cap la cap - pentru vaci de lapte sau de carne - subvenţiile se ridică la circa 100 de euro per capita pe an. Există deja 10 ferme în România cu peste 1.000 de capete de vite.

Deocamdată se desfăşoară o intensă activitate de echipare cu maşini agricole pentru producţia de cereale sau de plante tehnice. În curând o să înceapă însă goana după echipamente pentru prelucrarea produselor agro-alimentare.

Site-urile de anunţuri agricole sunt pline de oferte de mulgători automate. Deocamdată încă ţăranii mai pot vinde în piaţă lapte neconform - adică muls de la vacă fără mulgătoare automată pentru că guvernul tot cere Uniunii Europene prelungirea termenului limită până la care poate fi vândut laptele neconform pe piaţă. Dar imediat ce o să fie discutată interdicţia, goana după cauciucuri de iarnă va fi nimic. Sute de mii de ţărani vor alerga după mulgători automate pentru că altfel nu vor mai putea merge la piaţă.

Aici este punctul nevralgic al agriculturii româneşti -neştiinţa/neglijenţa de a procesa/ambala produsele astfel încât să ajungă la client şi să nu se oprească la buza şoselei sau a tarlalei..

Iar cel mai bine se vede această blocaj la capacitatea de export. La 14 milioane de hectare de teren agricol în exploatare, polonezii au avut exporturi de 11 miliarde de euro de produse agro-alimentare în 2010, adică circa 800 de euro pe hectar. La 8 milioane de hectare de teren agricol exploatate în România, exporturile au fost de 3 miliarde de euro în acelaşI an, adică 360 de euro la hectar.

În ritmul de creştere al exporturilor de produse agro-alimentare, de circa 25-30% pe an în ultimii trei ani, 2012 ar putea fi primul în care balanţa comercială externe în acest să fie echilibrată. Discutat de decenii, potenţialul agriculturii româneşti îşI face loc, în sfârşit, şI în statistici.