Pentru politica interna, anul 2003 se prefigureaza a fi o ecuatie cu cel putin trei necunoscute: vom avea alegeri anticipate, sau remaniere guvernamentala, ori nici una dintre cele doua variante. In plan extern insa, obiectivele sunt stabilite si ar putea constitui repere importante pentru deciziile interne care urmeaza sa fie luate. Este vorba despre inchiderea ultimelor 14 capitole de negociere cu Uniunea Europeana, dintre cele 30, si de ratificarea acordului de aderare a Romaniei la NATO de catre cele 19 Parlamente ale statelor membre ale Aliantei.
2003, an electoral sau preelectoral
Altfel spus, acest an ar putea fi unul electoral, daca Palatul Victoria si Palatul Cotroceni cad de acord asupra controversatului subiect, stabilind ca este oportuna convocarea alegerilor anticipate. Sau un an preelectoral in cazul in care premierul Adrian Nastase si presedintele Ion Iliescu ingroapa definitiv securea anticipatelor. Si intr-un caz si in celalalt este de asteptat ca actuala configuratie putere-opozitie sa fie conservata, avandu-se in vedere rezultatele sondajelor de opinie.
Indelungata confruntare dintre premier si presedinte pe tema anticipatelor a luat pauza inainte de Sarbatori, cei doi lideri fiind pe pozitii total diferite. Ion Iliescu aprecia ca evolutia politica viitoare este o ecuatie cu multe necunoscute si in ianuarie se va gasi "solutia cea mai buna".
De cealalta parte, Adrian Nastase afirma ca nu va fi remaniere, nici anticipate ci ca va elabora un program distinct de cel al guvernarii, un "supliment de program de guvernare", document cu care se va prezenta in fata Parlamentului pentru un nou vot de incredere.
Chestiunea a ramas insuspensie. Este de asteptat ca in urmatoarele zile subiectul sa fie clarificat, astfel incat pana la inceputul lunii februarie cand parlamentarii se vor intoarce la lucru sa fie cunoscut daca Guvernul Nastase va continua in aceasta formula, daca se va recurge la o remaniere guvernamentala sau daca vor fi incepute procedurile de convocare a alegerilor inainte de termen.
PNL si PD o iau pas cu pas
In cazul in care se va renunta la ideea anticipatelor pentru partidele de opozitie anul acesta va fi unul decisiv. Este vorba mai ales despre PNL si PD, care si-au dat tarcoale anul trecut, in perspectiva incheierii unei aliante. Liderii celor doua formatiuni s-au aratat foarte precauti, fapt motivat atat de diferenta doctrinara cat si de experienta anterioara de a activa in cadrul unei coalitii.
Totusi, dupa mai multe consultari, grupurile parlamentare ale PNL si PD au decis sa incheie, la inceputul sesiunii parlamentare, protocoale de colaborare atat la Camera Deputatilor cat si la Senat, a declarat ieri, pentru Ziarul Financiar, Emil Boc, vicepresedintele partidului democrat.
"Aceste colaborari vor fi continuate in plan politic de PNL si PD, in functie de evolutia politica", a afirmat Emil Boc.
Convocarea alegerilor anticipate ar putea grabi coagularea unor forme de colaborare intre cele doua formatiuni de opozitie, a admis vicepresedintele PD, aratand ca "exista premisele" incheierii chiar a unei aliante preelectorale intre democrati si liberali.
Care vor fi conditiile in care se va incheia o asemenea intelegere politica, Emil Boc nu a putut preciza, aratand ca nu s-au incheiat inca dezbaterile interne asupra acestui subiect.
UDMR cu si fara Laszlo Tokes
Cu un pas la guvernare si cu unul in opozitie, UDMR, cel mai consecvent sustinator in Parlament al PSD, isi face planuri de viitor pe cont propriu. Uniunea isi va clarifica unele probleme interne la Congresul de la inceputul lunii februarie, de la Satu Mare. Cea mai importanta schimbare ar putea veni nu din partea presedintelui executiv, a carui functie va fi pusa in discutie, Marko Bela avand toate sansele sa-si conserve functia pentru inca un mandat, ci din partea presedintelui de onoare. Episcopul reformat Laszlo Tokes ar putea sa-si piarda aceasta pozitie, la propunerea mai multor lideri ai UDMR, din cauza procesului intentat in urma cu cateva luni propriei formatiuni.
Modificarea Constitutiei, mult zgomot pentru nimic
Cel mai important proiect legislativ al acestui an vizeaza revizuirea Constitutiei si este programat sa fie finalizat de catre Parlament in prima sesiune legislativa. Dupa adoptarea de catre Parlament, urmeaza ca noua varianta a Constitutiei sa fie supusa votului popular, referendumului.
Daca in momentul in care a fost lansata ideea modificarii Constitutiei s-a vorbit despre vot uninominal, Parlament unicameral, reducerea numarului de mandate de senatori si deputati, dupa dezbaterea propunerilor in Comisia special constituita nu a ramas in picioare decat diferentierea atributiilor Camerei Deputatilor si Senatului. Mult mai putin decat isi propusesera initial liderii politici. Una dintre cele mai importante modificari pe care le va aduce noua Constitutie este garantarea proprietatii, fapt acceptat de toate partidele parlamentare, cu exceptia PRM care a refuzat sa participe la dezbaterile despre modificarea Legii fundamentale.
2003, test de diplomatie pentru Bucuresti
Obiectivele politicii externe sunt strans legate de grabirea procesului de aderare la UE si de eforturile pentru aderarea efectiva la NATO. Daca, in 2002, Ministerul Integrarii Europene si-a atins scopul declarat, acela de a deschide toate cele 30 de capitole de negociere cu Uniunea Europeana, in acest an are o misiune foarte dificila, aceea de a inchide provizoriu cat mai multe, daca nu toate, dintre cele 14 dosare ramase in discutie.
Dificultatea pleaca de la faptul ca aceste dosare sunt si cele mai grele: agricultura, energia, protectia mediului, politica in domeniul concurentei, libera circulatie a capitalurilor si altele.Inchiderea provizorie a acestor capitole nu presupune doar acceptarea, pur si simplu, a legislatiei europene (acquis-ul) ci si un efort urias pentru restructurarea economiei.
Capitolul agricultura face, primtre altele, trimitere la privatizarea fermelor de stat si la impunerea unor standarde ce calitate in domeniul productiei. Concurenta defineste strict situatiile in care statul poate acorda ajutoare economiei, iar un nou caz Resita sau Tractorul nu va mai fi posibil. Capitolul protectia mediului impune standarde ridicate in domeniu care nu pot fi atinse fara un efort financiar colosal. Or, faptul ca indeplinirea standardelor presupune alocarea unor sume uriase, pe care Romania nu le are in acest moment, a determinat administratia de la Bucuresti sa ceara UE sa accepte "perioade de tranzitie" (date pana la care ar fi exceptata de la aplicarea normelor europene, dupa aderare) pentru multe dintre domeniile in discutie. Asa au facut toti candidatii la aderare. Asa face si Romania. Pentru cat a obtinut sau va obtine fiecare esentiala este abilitatea negociatorilor dar si sprijinul pe care cei in discutie il au la Bruxelles. Or, din acest punct de vedere Romania spera ca va avea o sansa in plus pentru ca va beneficia, anul acesta, de doua presedintii amicale ale UE, cea a Greciei si Italiei.
Nu in ultimul rand, Romania ar dori ca raportul de tara ce va fi dat publicitati de Comisia Europeana in toamna sa consemneze faptul ca este o "economie de piata functionala" lucru care ultimul raport il contesta, Romania ramanand astfel singurul candidat care nu are acest statut. Or, criteriile de la Copenhaga (1993) referitoare la conditiile de integrarii sustin ca nici o tara nu poate adera daca nu este "o economie de piata functionala". Pentru a obtine acest statut, modul in care va continua restructurarea economiei romanesti este esential.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
