Presedintele Ion Iliescu a declarat saptamana trecuta ca sentinta data in cazul lui Miron Cozma este "exagerata". Ieri, senatorul PNL, Radu F. Alexandru a declarat, intr-o scrisoare deschisa, ca seful statului da dovada de "clementa greu de inteles, fara urma de rseponsabilitate". Iata ca, la mai bine de 13 ani de la aparitia sa in viata publica, liderul minerilor din Valea Jiului, ramane chiar si in inchisoare, un personaj politic.
Saptamana trecuta, pe nesteptate, cazul Cozma a fost redeschis. Presedintele Ion Iliescu a lasat sa se inteleaga ca ar putea fi revizuita situatia juridica a lui Miron Cozma, care executa o pedeapsa de 18 ani de inchisoare pentru "instigare la infractiunea de subminare a puterii de stat", cu 7 ani interzicerea unor drepturi civile. A doua zi, Ion Iliescu a intarit aceasta pozitie: "Mi s-a parut si mie exagerata ca gravitate a sentintei. A fost o conjunctura data, nu era singurul responsabil pentru ceea ce a fost judecat". Cum era de asteptat, ieri, senatorul liberal Radu F. Alexandru a replicat. El i-a adresat o scrisoare deschisa sefului statului in care ii cere sefului statului sa renunte "la orice imixtiune" in Justitie. "Cine va da dreptul, domnule presedinte, sa va spuneti public parerea?" se intreaba retoric senatorul ca sa conchida: "Nimeni".
"Un Monte Cristo" care schimba guverne
Fara a trage concluzia ca Justitia, in Romania se caleza pe orientarea politica a puterii trebuie observat ca fiecare regim politic in Romania si-a pus amprenta pe sistemul jiridic contemporan lui. Regimul Constantinescu a adus condamnarea "Luceafarului huilei", Miron Cozma. Anii 2000-2003 au adus clementa pentru generalii Chitac si Stanculescu, pentru vinovatii in cazul "Frumusanu, Crainiceanu", eliberarea lui Razvan Temesan, fost presedinte Bancorex. Cazul Cozma, unul din cele mai complicate personaje postdecembriste este insa piatra de incercare a acsetui ultim mandat al presedintelui Ion Iliescu. Cozma a fost considerat mereu unul din intimii puterii emanate la Revolutie, un fel de brat armat implicat in neutralizarea adversarilor (mineriada din iunie 1990), in schimbarea de guverne (mineriada din septembrie 1991). Cea mai grava activitate a sa a fost insa ultima mineriada, din 1999, cand tara a fost in pragul starii de necesitate. mai exact, se vorbea de razboi civil. El a fost condamnat de Curtea Suprema de justitie, dupa mineriada de la Costesti, la 18 ani de inchisoare. A fost incadrat pentru "subminarea autoritatii statului" cu interzicerea drepturilor civile pe 7 ani. Presedintele Ion IIiescu a evitat sa-si asume gratierea acestuia, in vara lui 2001, cand sotia lui Cozma si avocatii au solicitat Palatului Cotroceni clementa. De fapt cererea lui Cozma a continut un viciu: liderul minerilor nu-si recunostea vinovatia, conditie necesara a gratierii. Dupa doi ani, deja de vorbeste de "mesaje scrise" in sprijinul lui Miron Cozma, de recurs in anulare. Adrian Paunescu, senator PSD, si el si-a exprimat parerea ca Miron Cozma nu trebuie sa fie "un Monte Cristo". Desi este un caz politizat - PSD, iata, si presedintele par induratori cu Miron Cozma, in timp ce opozitia protesteaza - liderul minerilor a fost condamnat pentru subminarea ordinii de stat. Decizia apartine totusi presedintelui. In ce priveste gratierile, el a mai retras odata decizia de clementa in cazul a doi comisari condamnati pentru coruptie - luare de mita. Dar hotararea in privinta gratierii lui Miron Cozma, care este de fapt o decizie politica, va marca acest ultim mandat al sefului statului. oana.iurascu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
