Politică

Cristina Trăilă, ANRMAP: Am prea puţină putere să ţin în frâu piaţa achiziţiilor publice, 19 miliarde de euro/an. “.De 20 de ani există o conivenţă frau­duloasă între instituţii ale statului şi firme”

Cristina Trăilă, ANRMAP: Am prea puţină putere să ţin în frâu piaţa achiziţiilor publice, 19 miliarde de euro/an. “.De 20 de ani există o conivenţă frau­duloasă între instituţii ale statului şi firme”

Cristina Trăilă, şefa Achiziţiilor Publice

Autor: Iulian Anghel

27.03.2011, 23:55 1061

Cristina Trăilă, preşedinta Autorităţii Naţionale pentruReglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP),spu­ne că are prea puţină putere şi prea puţini oameni pentru aţine în frâu o piaţă de 19 miliarde de euro în 2010 - valoareaprocedurilor de achiziţie publică iniţiate în SEAP - SistemulElectronic de Achiziţii Publice.

Şefa Autorităţii pe Achiziţii, care, conform numeluiinstituţiei, ar trebui să monitorizeze achiziţiile publice pentrutransparenţă şi pentru a obţine economii, primeşte datelesolicitate "prin poştă". Instituţia nu face analize, numonitorizează firme sau instituţii despre care pot existasuspiciuni de fraudă în funcţie de nivelul contractelor încheiate,pentru că se uită doar la "legalitatea fiecărui contract".

Trăilă a susţinut, săptămâna trecută, într-o conferinţă depresă, că va cere instanţelor anularea tuturor contractelorîncheiate de instituţiile statului care nu sunt în SEAP. Dar estevorba aici despre contracte de miliarde de euro, având în vedere că"cumpărăturile" pe care statul le-a făcut în 2008 şi 2009 au fostde 26 mld. euro, iar în 2010 doar ceea ce s-a înregistrat caproceduri de achiziţie în SEAP are o valoare de 19 mld. euro.

Cine are curajul de a anula contracte de miliarde de euro?Într-un interviu pentru ZF realizat înaintea anunţului, CristinaTrăilă a pronunţat de cinci ori în primele 10 minute propoziţia:"Nu pot!" Dacă nu ea, atunci cine?

ANRMAP nu are date la timp pentru că SEAP nu i le dă la timp,spune Trăilă. În acest moment o unitate care trebuie să facă oachiziţie pe SEAP trimite documentaţia pentru aprobare la ANRMAP şiapoi în sistemul de achiziţii publice. Dublând coordonarea SEAP nupoţi măsura nici eficacitatea sistemului. De ce nu trece SEAP însub­ordinea ANRMAP, aşa cum ar fi normal? Trăilă admite indirectexistenţa unei dispute între ANRMAP şi Ministerul Co­municaţiilorcare deţine SEAP. "SEAP nu-şi face datoria. Avem mari probleme,dacă eu vreau date la timp din SEAP, nu le pot lua, iar ei nu mi ledau când am nevoie de ele. Eu cum să în­drept o situaţie dacă nu amdatele la vre­me? Eu încerc să iau SEAP de doi ani. Mi s-a spus căam nu ştiu ce interes."

Piaţa achiziţiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ulRomâniei. Statul, prin instituţiile sale, este cel mai marecumpărător. Astfel şi intersul faţă de achiziţiile statului estefoarte mare.

În aceeaşi vreme, unele companii care fac afaceri cu statul s-auplâns, de-a lungul vremii, că li se cere mită pentru a câştigacontracte. Ele nu s-au retras însă şi continuă să facă afaceri cuautorităţile publice.

Plângerile vin pe "surse", dar niciodată un competitor importantnu a ieşit să spună public: "cutare mi-a cerut atât". Analiştiiconsultaţi în trecut de ZF apreciau că între 20 şi 40% dintrecontractele încheiate cu statul sunt "cu dedicaţie".

Licitaţii pentru proiecte în valoare de 2,72 miliarde euro aufost anulate în cursul anului 2010 de Consiliului Naţional deSoluţionare a Contestaţiilor (CNSC), după ce acestea au fostatacate de agenţii economici participanţi la procedură. CNSC aanulat anul trecut 603 licitaţii în valoare de 2,7 mld. euro, ceeace înseamnă că procedura de organizare a fost complet greşită.

"De 20 de ani există o conivenţă frauduloasă între firme şiautorităţile publice. Problema mare este că există enorm de multeautorităţi contractante - peste 18.000", spune Cristina Trăilă.

ANRMAP a elaborat de luni bune un proiect care prevede ca, lanivelul instituţiilor centrale ale statului, licitaţiile să seorganizeze centralizat. Însă el este încă în stadiul de proiect. Dece nu se adoptă la nivel executiv o astfel de reglementare?

"Noi sperăm ca proiectul să fie aprobat. S-ar face astfeleconomii de miliarde, pentru că acum se întâmplă aşa: în spitale,de pildă, în loc să se achiziţioneze medicamente de X lei lanivelul de care este nevoie, se împart contrac­tele pe sume mici desub 15.000 de euro (cuantum până la care instituţiile nu suntobligate să organizeze licitaţii publice - n.n.). O achiziţiefăcută, de pildă, de Casa Naţională de Sănătate, la nivel centralar fi mai trans­parentă", menţionează ea.

Până în prezent nu s-a auzit ca să intre cineva la închisoaresau să plătească din buzu­narul lui un prejudiciu creat instituţieiprin achiziţii dubioase. Practic, în majoritatea cazurilor, oinstituţie a statului, fie că se chea­mă ANRMAP sau Curtea deConturi, amen­dează o altă instituţie a statului, adică trece baniidintr-un buzunar al statului într-alt bu­zunar al statului. "Noidăm amenzi. Problema mare este că şefii instituţiilor publice nufac acţiuni în regres (acţiune prin care statul recuperează de lafuncţionarii publici pagubele realizate prin îndeplinirea cuneglijenţă a atribuţiilor - n.n.) împotriva celor vinovaţi", spuneTrăilă. Ea "dinamitează" şi mitul că lici­taţiile în sistemulelectronic ar aduce economii.

"Nu se face nicio economie, ci doar există transparenţă", spuneTrăilă care contrazice astfel opinia unor importanţi oficialipotrivit că­rora organizarea licitaţiilor în sistem elec­tronic araduce economii de miliarde de euro.

"Preţul este dat de piaţă. Şi apoi nu acesta este rolul SEAP săfacă economii. În orice caz, în orice licitaţie se poate face oeconomie în sensul că este posibil ca un contract să aibă o valoaremai mică decât estimarea iniţială. Dar preţul este dat de piaţă -este exact ca atunci când mergi la piaţă să cumperi cartofi şialegi. SEAP oferă transparenţă".

Trăilă admite că sunt situaţii în care lucrările suntsupraevaluate, că există încă licitaţii "cu dedicaţie". Cum îşiexplică ea că există firme pentru care 99% dintre con­tracteleîncheiate cu statul în perioada 2007-2010 sunt încheiate cu unsingur beneficiar, iar ponderea firmei în total contracte la acestbeneficiar este de 25-30%. Acesta este cazul spre exemplu al DeltaACM cu Primăria Sec­toru­lui 3 din Bucureşti şi al DiomaInterna­tional cu Primăria Sector 5 din Bucureşti.

Şi cum verifică dacă valoare contractelor atribuite este ceareală?

Cristina Trăină spune că ANRMAP nu are responsabilitatea de averifica care este valoarea reală a contractelor, ci dacă ele aufost încheiate cu respectarea legii achiziţiilor, primul lucrutrebuind să revină Curţii de Conturi.

Şi nici nu poate elimina din licitaţii o firmă care câştigăcontracte doar într-un loc, ci doar atunci când este limpede că uncontract a fost încheiat cu încălcarea legii achiziţiilor. Însă,admite ea, există o "conivenţă frauduloasă" între autorităţi şianumite firme.

"De 20 de ani există o conivenţă frau­duloasă între instituţiiale statului şi firme. Sunt prea multe autorităţi contractante, iarnoi avem puţini oameni (în jur de 100 - n.n.).

Curtea de Conturi care a auditat bugetul general consolidat pe2009 a constatat chel­tuirea a 9 mld. euro cu încălcări ale legii.Curtea a transmis acest raport Parlamentului, dar mai departe deatât nimeni nu a fost găsit vinovat pentru cheltuirea a 25% dinveniturile statului cu încălcarea legii.

Problema mare, spune şefa ANRMAP, este că în România nu existăun control de audit intern cum există în Franţa.

Şi nu există obişnuinţa autorităţilor de a se îndrepta împotrivavinovaţilor când se creează un prejudiciu. De ce? Cristina Trăilăridică din umeri.

Potrivit preşedintei ANRMAP, în curând va apărea o decizie ainstituţiei referitoare la metodologia achiziţiilor publice înprivinţa fondurilor europene după ce s-a observat că aşa-numiteleautorităţi de management şi autorităţile intermediare verificăachiziţiile publice excedând astfel mandatul cu care au fostînvestite.

Acum acest lucru conduce, spune şefa ANRMAP, la întârzieri deplăţi pentru că o astfel de verificare a durat, în practică, chiarşi până la un an.

"De ce nu se absorb fonduri europene? S-a spus că avem oproblemă cu achiziţiile publice, da, dar am constatat altceva. Înte­ritoriu, autorităţile de management în loc să se ocupe deacurateţea dosarelor, fac controale pe legea achiziţiilor, ceea cenu este treaba lor şi întârzie astfel acordarea banilor".

Aşadar, acestor organisme li se va interzice să emită norme şiinstrucţiuni referitoare la licitaţiile cu bani europeni.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO