Dupa ce mai bine de doua luni PSD a adus aproape zilnic argumente in favoarea alegerilor anticipate, mai nou partidul de guvernamant se straduieste sa dovedeasca faptul ca a renuntat definitiv la ideea convocarii alegerilor inainte de termen.
Ministrul pentru relatia cu Parlamentul Acsinte Gaspar si presedintele Camerei Deputatilor Valer Dorneanu, au spus, ieri, ca pentru a nu mai exista suspiciunea ca PSD grabeste modificarea Constitutiei pentru a declansa alegeri anticipate, partidul de guvernamant va propune ca noua formula de dizolvare a Parlamentului sa intre in vigoare dupa alegerile din 2004.
Cei doi lideri ai PSD au incercat sa demonteze astfel unele informatii venite anterior din interiorul PSD, neasumate insa oficial, care aratau ca printre propunerile de modificare a Constitutiei partidul de guvernamant va sustine in mod special simplificarea procedurii de dizolvare a Parlamentului. Miza acestei modificari ar fi fost facilitatea procedurilor de declansare a alegerilor anticipate, tinandu-se cont de faptul ca alegerile parlamentare inainte de termen pot fi convocate numai ca urmare a dizolvarii Parlamentului.
PSD a propus ca dizolvarea Parlamentului sa fie facuta de catre presedinte, la propunerea Guvernului, dar aceasta propunere nu a fost, pana acum, agreata de celelalte partide parlamentare deoarece existau suspiciuni ca partidul de guvernamant doreste ca, in acest fel, sa declanseze alegeri anticipate.
De asemenea, merita subliniat faptul ca atat ministrul Gaspar cat si Valer Dorneanu au dat ieri mai multe detalii legate de modificarea Constitutiei si a legilor electorale, raportandu-se constant la mandatul 2004-2008. Precizare al carui rost a fost tocmai de a sublinia ca PSD a renuntat la ideea convocarii alegerilor in cursul acestui an.
La urne, in mai-iunie, pentru noua Constitutie
PSD pare decis sa grabeasca revizuirea Legii Fundamentale. Potrivit presedintelui Camerei Deputatilor, in mai-iunie cetatenii cu drept de vot vor fi chemati la urne pentru a se pronunta prin referendum asupra noii Constitutii, acesta fiind punctul final al procesului.
Pana atunci insa, in cursul lunii ianuarie, Comisia parlamentara special constituita se va intruni cu presedintele Ion Iliescu. In paralel, PSD va avea discutii cu toate partidele politice parlamentare pentru a transa propunerile de modificare a Constitutiei care sunt inca in divergenta, urmand ca in februarie noul proiect sa intre in dezbaterea Camerei Deputatilor. Cele mai importante probleme netransate inca se refera la modalitatea de dizolvare a Parlamentului, instituirea mandatului de senator pe viata pentru fostii sefi de stat, dreptul de folosire a limbii materne in Justitie pentru minoritatile nationale si renuntarea la sintagma "stat national", ceruta in mod expres de UDMR. Asupra acestei ultime probleme, Valer Dorneanu a ezitat sa se pronunte, motivand ca nu doreste sa ingreuneze negocierile cu UDMR pentru incheierea unui nou protocol.
Daca unele prevederi din noua Constitutie ar putea intra in vigoare chiar din acest an, cele care privesc reforma politica vor fi aplicate o data cu alegerile electorale din 2004, sau dupa acest moment.
Precizarea a fost facuta atat de ministrul Acsinte Gaspar cat si de Valer Dorneanu. Este vorba, mai ales, despre diferentierea atributiilor Camerei Deputatilor si Senatului.
Aceasta chestiune trebuie privita in contextul celorlalte modificari ale sistemului politic pe care le are in vedere PSD.
Ministrul Acsinte Gaspar a anuntat ca PSD are in vedere, in paralel cu revizuirea Constitutiei, modificarea legilor electorale in sensul reducerii numarului de parlamentari si introducerii sistemului de vot uninominal pentru Senat.
Daca propunerile PSD vor avea castig de cauza, ceea ce este foarte probabil, la scrutinul din 2004 vor fi alesi doar 110 senatori si 280-290 de deputati. In actuala legislatura, sunt 140 de senatori si 343 de deputati. In plus, senatorii vor fi alesi direct, nominal, ci nu pe lista ca pana acum.
Intentia merita apreciata insa exista un "dar". In mod vizibil atributiile Senatului vor fi restranse prin noua Constitutie. Fapt dovedit de proiectul adoptat deja in Comisia parlamentara constitutionala. Senatorii vor avea competenta decizionala mai ales in problemele de politica externa si in domenii legislative precum cele legate de stema nationala, problema granitelor.
Cei care vor stabili nivelul taxelor, impozitelor, si vor lua decizii legislative importante vor fi deputatii, care vor fi alesi in continuare pe liste.
In aceaste conditii se pune intrebarea cat de semnificativa va fi schimbarea adusa de votul uninominal din moment ce senatorii alesi astfel vor avea competenta decizionala limitata.
Cum votam in 2004
La scrutinul parlamentar din 2004 vom primi tot doua buletine de vot, pentru Senat, respectiv Camera Deputatilor, insa diferentele tehnice abia de acum incep.
Senatorii vor fi alesi nominal; nu se va mai opta pentru lista propusa de un partid sau altul. Daca va ramane valabila cifra de 110 senatori cati ar putea fi alesi in 2004, vor fi constituite tot atatea circumscriptii electorale. Castigator va fi cel care a strans cel mai mare numar de voturi, indiferent din partea carui partid candideaza.
"Avantajul acestui sistem de vot este acela ca apar personalitatile si pot fi votate nominal de catre cetateni", a explicat ministrul Acsinte Gaspar.
In ceea ce priveste alegerea deputatilor, ministrul pentru relatia cu Parlamentul a explicat ca PSD intentioneaza introducerea sistemului Hodt. Ceea ce inseamna ca deputatii vor fi alesi tot pe liste ca si pana acum insa redistribuirea voturilor se va face la nivelul circumscriptiei electorale si nu la nivel national. Acest sistem avantajeaza, in general, partidele mari si elimina situatiile de genul celor intamplate la alegerile precedente in care un candidat UDMR inscris pentru circumscriptia Covasna, a obtinut mandat de deputat de Giurgiu in urma redistribuirii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
