Congresul american a inceput examinarea unei legi menite sa protejeze secretul profesional in cazul jurnalistilor, in urma condamnarii la inchisoare a jurnalistei Judith Miller, de la New York Times. Miller a fost condamnata la 18 luni de inchisoare pentru ca a refuzat sa-si dezvaluie sursele, acele surse care au condus la deconspirarea identitatii unui agent sub acoperire al CIA.
In Statele Unite dezvaluirea identitatii unui agent secret este considerat un delict federal.
Dezbaterea din Congres nu este prima tentativa de a adopta o lege care sa protejeze confidentialitatea surselor jurnalistice, din 1973 pana in prezent au fost nu mai putin de 99 de initiative de acest gen. Dar ultimul caz, cel al condamnarii ziaristei de la NYT a starnit proteste ample, cu atat mai mult cu cat ea nici nu scrisese vreun articol despre acest subiect, ci doar fusese informata de o sursa. Justitia care ancheta cazul a condamnat-o pentru ca nu a dezvaluit respectiva sursa, aflata, potrivit ultimelor date, in anturajul de la Casa Alba.
In vara anului 2003, mai multe articole in presa americana dezvaluiau activitatea desfasurata de agentul CIA Valerie Wilson, citand un raport secret intocmit de Biroul de Informatii si Cercetari (INR) al Departamentului de Stat.
Wilson era implicata in activitatea de culegere de informatii cu privire la programul de inarmare a Irakului sub conducerea lui Saddam Hussein. Joseph Wilson, fost ambasador american, a declarat ca sotia sa a fost deconspirata de catre oameni in pozitii importante de la Casa Alba ca represalii pentru acuzele formulate de el la adresa administratiei Bush.
Acesta afirmase pentru New York Times si Washington Post pe 6 iulie 2003 ca nu existau date concludente cu privire la detinerea de catre Irak a unor arme de distrugere in masa, iar administratia Bush a manipulat informatiile furnizate de serviciile secrete pentru a se ajunge la razboi.
Ancheta demarata in legatura cu acest caz verifica implicarea unor consilieri importanti ai presedintelui Bush precum Karl Rove si Lewis Libby in deconspirarea agentului CIA. Acestia sunt banuiti ca ar fi oferit informatii clasificate catre presa. Pana acum insa cei care au fost adusi ca invinuiti in fata justitiei americane au fost jurnalistii Judith Miller de la New York Times, si Mathew Cooper de la revista Time. Cei doi au fost acuzati ca refuza sa-si divulge sursele.
In timp ce Mathew Cooper a acceptat in final sa coopereze cu justitia americana, de comun acord cu sursele sale confidentiale, Judith Miller a refuzat si a fost condamnata. Declaratiile lui Cooper au avut consecinte grave pentru revista Time, mai multe surse refuzand sa mai coopereze cu acesta, a declarat Norman Pearlstine, editorul-sef al revistei.
Cazul a starnit indignarea organizatiilor non-guvernamentale preocupate de libertatea presei si a atras atentia politicienilor care s-au declarat interesati de promulgarea unei legi care sa protejeze confidentialitatea surselor jurnalistilor.
"A-i obliga pe jurnalisti sa depuna marturie si, in mod special, fortandu-i sa-si dezvaluie sursele in lipsa unor circumstante extraordinare, dau-neaza interesului public", a declarat unul din initiatorii legii, influentul senator de Indiana, Richard Lugar, presedintele Comitetului pentru Afaceri Externe al Senatului american.
"Rezultatul ar fi ca multi informatori vor refuza sa mai furnizeze informatiile pe care alegatorii nostri au dreptul sa le stie."
Daca va fi adoptat proiectul de lege sustinut de republicanii Richard Lugar, la Senat, si Mike Pence, la Camera Reprezentantilor, va conferi jurnalistilor aceleasi privilegii de confidentialitate precum cele ce protejeaza in fata instantelor relatia dintre sot si sotie, preot si enorias, avocat si client, doctor si pacient. Specialistii audiati de catre Congres au declarat ca o astfel de lege nu va insemna un tratament preferential pentru jurnalisti, ci va asigura informarea corecta a cetatenilor, pentru ca acestia sa-si formeze o impresie corecta asupra guvernantilor.
In acest moment, 31 din statele americane au legislatii care protejeaza confidentialitatea surselor ziaristilor, dar acestea nu se aplica si la nivelul curtilor federale. Conform congresmanului Mike Pence, acest lucru a facut ca doar in anul trecut 9 jurnalisti sa fie amenintati cu pedeapsa cu inchisoarea si mai mult de douazeci au fost audiati de procurori sau au primit citatii.
Exista insa si voci care se opun adoptarii unei astfel de legi. Mai multi membri ai Comitetului Juridic al Senatului si-au exprimat ingrijorarea ca o astfel de legislatie va oferi jurnalistilor o prea mare imunitate. "Aceasta ar putea insemna ca, practic, nu va exista nici o posibilitate de control", a declarat senatorul democrat de California Dianne Feinstein.
Tocmai pentru a preintampina astfel de obiectii a fost negociata o for-mula de compromis a textului legii, stipulandu-se ca jurnalistii trebuie sa divulge sursele informatiilor lor daca "dezvaluirea identitatii unei asfel de surse este necesara pentru a preveni o amenintare iminenta la adresa sigurantei nationale".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
