Comisia Europeana "insista" ca Guvernul roman sa imbunatateasca modul in care sunt cheltuiti "banii contribuabililor europeni", acordati Romaniei prin programele de preaderare, intrucat Comisia este obligata sa raspunda in fata Parlamentului European pentru acestia, a declarat, ieri, la Bucuresti directorul general pentru extinderea UE Eneko Landaburu.
Intrebat care este pozitia Comisiei Europene fata de proiectul impartirii Romaniei in regiuni, Landaburu a apreciat ca acesta poate fi "un mijloc excelent" pentru a-i apropia pe cetateni de alesi. Oficialul european a evitat, insa sa se pronunte daca guvernatorii regiunilor ar trebui alesi sau numiti, argumentand ca Uniunea Europeana dicteaza doar "regulile generale" si nu intervine in politica interna a tarilor membre.
Tema a inceput insa sa-i preocupe pe responsabilii din teritoriu. Ieri, presedintele alesilor locali din PSD, Gavril Marza, a declarat ca guvernatorii regiunilor economice de dezvoltare ar trebui alesi in urma unui scrutin la care sa participe consilierii judeteni din judetele componente ale respectivei regiuni. Marza, care este si presedinte al Consiliului Judetean Suceava, a declarat, ca posibila infiintare a postului de guvernator pentru regiunile de dezvoltare trebuie facuta cu respectarea legislatiei. "Nu poti sa numesti o persoana care sa dirijeze un organism ales", a spus Marza.
Ministrul Administratiei Publice, Octav Cozmanca a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute, ca Romania ar putea avea, pana la sfarsitul acestui an, opt guvernatori regionali. Acestia vor avea resposabilitatea monitorizarii modului de cheltuire a fondurilor europene si a coordonarii activitatii agentiilor de dezvoltare regionala, despre care Cozmanca sustine ca nu functioneaza la intreaga capacitate. Guvernatorii vor avea, astfel, responsabilitati limitate, iar regiunile pe care le vor conduce nu vor fi regiuni administrative, ci regiuni de dezvoltare economica.
Atentie la banii europeni!
Romania a primit, la Consiliul european de la Copenhaga, din decembrie trecut, promisiunea de a fi admisa in UE la 1 ianuarie 2007, cu conditia sa realizeze reforme profunde care sa faca compatibila economia romaneasca cu piata unica. Pentru atingerea acestui obiectiv, Consiliul a aprobat majorarea nivelului finantarii nerambursabile, care va atinge, in 2006, 1 miliarde de euro. Dar, pentru a putea cheltui aceste fonduri, Romania trebuie sa-si reformeze profund administratia, a afirmat oficialul european. El si-a nuantat insa declaratia publicata, saptamana trecuta, de EUObserver, potrivit careia Romania nu are capacitate administrativa de a atrage fonduri europene.
"Nu am spus ca Romania este incapabila sa absoarba fonduri. Ce am spus a fost ca, pe masura ce fondurile cresc trebuie create sisteme de absorbtie, si proiecte", a spus Landaburu.
El a refuzat sa comenteze strategiile Guvernului pentru alocarea fondurilor UE care i-au fost prezentate de ministrul integrarii europene Hildelgard Puwak, afirmand ca documentul trebuie studiat la Bruxelles pentru a se vedea daca prioritatile Uniunii Europene, in acest domeniu, coincid cu cele ale Guvernului roman.
"Va fi sarcina esentiala a activitatii noastre. Ca responsabil cu fondurile Phare mi se pare normal sa fiu preocupat si exigent", a adaugat Landaburu El a explicat ca responsabilii Comisiei Europene trebuie sa dea socoteala in fata Parlamentului European pentru modul in care cheltuiesc "banii publici", tot asa cum Guvernul Romaniei trebuie sa-si prezinte activitatea in fata Parlamentului.
Justitia trebuie sa garanteze investitiile
Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana este mult mai dificila decat integrarea in NATO intrucat acest demers presupune "transformari foarte ample" in structurile macroeconomice. Pentru a fi primita in UE, Romania trebuie sa indeplineasca toate cele trei criterii de aderare - criteriul politic, economic si cel de adaptare in dreptul intern a legislatiei europene (aquis-ul). Daca in ceea ce priveste ultimul aspect, in viitorul apropiat, se prevad rezultate importante, in privinta criteriului politic Romania trebuie sa reformeze rapid sistemul judiciar, a spus oficialul european.
Administratia trebuie sa asigure "buna functionare a justitiei pentru a avea credibilitate in fata investitorilor si pentru a oferi garantii ca investitiile sunt aparate", a explicat Landaburu.
"Cerem, intr-adevar, transformari foarte ample dar ceea ce ofera apartenenta la UE este democratie si prosperitate economica" a continuat el, adaugand ca, daca integrarea Romaniei in UE "este ireversibila" depinde doar de Bucuresti daca tinta de aderare va fi 1 ianuarie 2007.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
