La 34 de ani, Emil Boc îşi făcea prima apariţie pe scena publică naţională, după ce câştiga un mandat de deputat din partea PD (anul 2000). În acele vremuri politice cumplite pentru PD care lua, în alegerile legislative doar 9% din voturi în vreme ce şeful partidului de atunci, Petre Roman, un ridicol 3% în alegerile prezidenţiale ( al şaselea în ierarhie după Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Mugur Isărescu, Theodor Stolojan şi Gyorghy Frunda) era deja o performanţă.
Şi chiar şi acel 9% obţinut de PD a fost vânat cu asiduitate de PSD-ul lui Adrian Năstase (Iliescu se reîntorsese la Cotroceni) care câştigase alegerile, dar nu avea majoritate parlamentară. Traseismul politic nu este de astăzi, iar traseismul i-a asigurat lui Năstase în acei ani majoritatea, inclusiv cu fugarii de la şi aşa vai de capul lui Partid Democrat.
În aceste vremuri tulburi îşi face intrarea Emil Boc pe scena politică naţională. Dar necunoscutul şi ambiţiosul viitor prim-ministru păşeşte cu "tupeu", iar steaua lui străluceşte mai intens ca niciodată. În nici doi ani se impune ca unul dintre cei mai "pe fază" parlamentari ai acelei legislaturi. Ziarul Adevărul, (redactor-şef Cristian Tudor Popescu) recomanda chiar ca de acum înainte să avem o altă unitate de măsură, anume "Boc-ul".
Dinamicul deputat s-a impus în faţa colegilor şi astfel, în 2003, ajunge lider al grupului parlamentar al PD din Camera Deputaţilor.
Ascensiunea lui Emil Boc se împleteşte strâns cu cea a lui Traian Băsescu. Dar cei care i-au reproşat lui Boc că execută comenzile lui Băsescu omit acest trecut.
După ce Petre Roman a pierdut fără drept de apel cursa prezidenţială din toamna lui 2000, în vara lui 2001 Traian Băsescu l-a înlăturat în urma unor alegeri din fruntea PD, adus pe val şi de faptul că învinsese PSD în alegerile locale pentru Primăria Generală a Capitalei (vara lui 2000).
Din poziţia de preşedinte al PD, Băsescu a adus oameni tineri în partid, unul dintre aceştia fiind Emil Boc. Unii au confirmat precum Boc, Liviu Negoiţă, primarul sectorului 3 al Bucureştiului, sau Roberta Anastase, şefa Camerei Deputaţilor. Alţii, precum Monica Iacob Ritzi (fost ministru trimis în judecată), Lavinia Şandru sau Cozmin Guşă au eşuat în PD. Dar cel mai "cuminte" faţă de învăţăturile lui Traian Băsescu a fost Emil Boc şi astfel că, în 2003, el ajunge şi preşedinte executiv al PD. După ce a câştigat preşedinţia ţării, la finele lui 2004, Traian Băsescu i-a dat cu totul partidul pe mână, a subliniat chiar la o reuniune de alegeri că Boc trebuie să fie preşedinte al PD (2005).
Între timp însă o altă idee a lui Băsescu prinsese contur. Cum era primar al Bucureştiului, el a susţinut că alegerile legislative se câştigă în teritoriu. De aceea i-a împins pe cei mai buni oameni ai PD să candideze în alegerile locale. Aşa a ajuns Boc să câştige Primăria din Cluj, în vara lui 2004, când l-a înfrânt pe unul dintre cei mai longevivi primari, Gheorghe Funar, aflat în fruntea urbei de 12 ani. Clujenii au descoperit un alt stil de primar decât acela care vopsea băncile în "roşu, galben şi albastru" şi ţinea discursuri antimaghiareşti, iar, patru ani mai târziu, în vara lui 2008, l-au reales din primul tur, într-un mod triumfal, cu 76% din voturi.
Dar a venit toamna aceluiaşi an şi, odată cu ea, alegerile legislative, terminate fără un câştigător detaşat. Din poziţia de şef al statului, Băsescu avea însă un atu important: el desemna premierul. Cum relaţiile cu PNL, partid cu care PD (ulterior PDL după plecarea unei aripi din PNL către democraţi) guvernase doi ani după 2004 erau la pământ, iar liberalii nu au dorit refacerea mariajului, PDL s-a aliat cu PSD. Premier a fost desemnat Theodor Stolojan. Dar el s-a retras surprinzător (prima retragere a sa fusese în 2004 la alegerile prezidenţiale), iar PDL nu a avut ce face şi a trimis în fruntea Guvernului pe cel mai bun om pe care îl avea la acel moment: Emil Boc.
Jurist de profesie, vorbind engleza şi franceza, cu date despre economie destul de precare la acel moment şi surprins de noua poziţie, strivit între aşteptările a două mari partide - PDL şi PSD, fiecare cu orgoliile şi pretenţiile lui - Boc a părut ezitant în primele luni ale guvernării. Şi aşa a continuat, întotdeauna aşteptând reacţiile lui Traian Băsescu şi sprijinul lui (inclusiv anul trecut când a recâştigat cu sprijinul preşedintelui mandatul de şef al PDL în faţa lui Vasile Blaga). Anul 2009 a fost un an pierdut pentru restructurare pentru că Guvernul Boc, deşi cu criza la uşă, nu a luat măsuri adecvate pentru a nu periclita şansele lui Traian Băsescu pentru al doilea mandat prezidenţial.
În toamna lui 2009 avea să fie demis de Parlament (prima demitere a unui guvern în 20 de ani) după ieşirea PSD de la guvernare, dar va continua la Palatul Victoria încă trei luni, în haos politic, şi va fi întărit după ce Traian Băsescu a câştigat un al doilea mandat prezidenţial, în decembrie 2009.
Principalele măsuri luate de guvernul său au fost anunţate de Traian Băsescu, chiar dacă nu tocmai acesta era rolul şefului statului. Aşa a ajuns Boc să fie considerat un simplu executant. Lipsa unei majorităţi parlamentare solide l-a determinat să-şi treacă aproape toate actele normative prin angajarea răspunderii, un procedeu constituţional, dar lipsit de onestitate politică atunci când se abuzează de el (14 angajări). Acestea i-au adus şi un număr record de moţiuni de cenzură - 10 - din care a scăpat cu bine.
Trezirea la realitate s-a produs la începutul acestui an, odată cu izbucnirea protestelor de stradă care, chiar dacă nu sunt masive, sunt semnificative pentru starea de nemulţumire pe care a provocat-o guvernarea sa.
Aşadar, arc peste timp: Emil Boc, 34-35 de ani, cel mai dinamic parlamentar; Emil Boc, 42 de ani, ales triumfal pentru un al doilea mandat la Cluj; Emil Boc, 46 de ani, unul dintre cei mai detestaţi premieri, îşi depune mandatul.
Partidele: Fiecare cu ce-l doare
Opoziţia din USL s-a dus la consultările de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier cu un mandat "clar", după cum spun liderii Uniunii. Nu doar alegeri anticipate, ci şi demisia preşedintelui Traian Băsescu
Crin Antonescu, liderul PNL: I-am cerut lui Băsescu să demisioneze, a spus că nu demisionează
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat după consultările cu şeful statului, care au durat 10 minute, că USL i-a cerut lui Traian Băsescu demisia, iar acesta a răspuns că nu demisionează, acum, când a demisionat premierul, preşedintele invocând necesitatea stabilităţii.
Liderul PNL a spus că a fost o întâlnire scurtă şi "destul de clară".
"I-am spus că, din punctul nostru de vedere, cea mai bună, sănătoasă rezolvare a crizei politice ar fi ca după pasul înainte făcut de domnul Boc e ca şi domnia sa să demisioneze. Ne-a spus că nu demisionează tocmai acum, când a demisionat şi premierul Boc, adică pe aceeaşi teorie a stabilităţii."
De asemenea, liberalul a mai spus că la consultări USL a susţinut "opţiunea fermă pentru anticipate".
Victor Ponta, liderul PSD: Vrem anticipate. Pănă atunci susţinem o soluţie de echilibru
Liderul USL Victor Ponta a declarat că, prin demisia premierului Emil Boc, s-a făcut primul pas pentru declanşarea alegerilor anticipate, el precizând că opoziţia este deschisă să discute orice "formulă responsabilă".
"Suntem o corabie în derivă pe o mare extrem de agitată. Europa e în tulburări foarte mari, toate previziunile anunţate ieri de delegaţia FMI arată o rectificare negativă a prognozelor privind România, creşterea economică, datoria publică. E obligatoriu ca USL, care doreşte să conducă România spre vremuri mai bune, în mod profesionist, cinstit, să vină cu soluţii responsabile, să se pregătească ca după anticipate să facem un alt fel de guvernare,"
Frunzăverde, PD: Noul Guvern, condus de un premier independent
Prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde a declarat că noul Guvern va fi condus de un prim-ministru independent şi va fi alcătuit din miniştri politici, precizând că această variantă poată să treacă de Parlament.
"În principal, noul Guvern va fi condus de un prim-ministru independent, va avea în alcătuire miniştri politici. Este o variantă care poate să treacă prin Parlament. Asta se conturează acum."
UDMR: Nu susţinem un guvern de tehnocraţi
Liderii UDMR nu au făcut declaraţii după consultările de la Cotroceni, dar în prealabil au arătat că nu susţin un guvern de tehnocraţi, ci unul politic.
"Eu cred că nu este cazul să vorbim despre un premier tehnocrat, trebuie să fie un om cunoscut în lumea partidelor politice, un om care a făcut politică, care are şi va avea o responsabilitate politică, şi nu un om care vine din lumea finanţelor sau din cea a multinaţionalelor, un om care nu are nicio responsanbilitate politică", a spus liderul UDMR Kelemen Hunor.
Diaconescu, UNPR: Se impune un nou guvern cât mai repede
Preşedintele de onoare al UNPR, Cristian Diaconescu, a declarat după consultările de la Cotroceni că Uniunea susţine actuala coaliţie de guvernare, el refuzând să precizeze care a fost posibilul nume al viitorului premier discutat cu Traian Băsescu. El nu a precizat nici dacă premierul ar putea fi înregimentat politic sau independent.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
