Inghetate, sterse sau refinantate cu bani de la bugetul statului, arieratele acumulate si generate de societatile de stat trebuie "rezolvate" de guvern in aceasta vara, in regim de urgenta, pentru ca Romania sa primeasca din partea Comisiei Europene mult doritul statut de economie de piata functionala.
Ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, sustine ca scenariile aflate in lucru "zi si noapte" converg spre ideea “inghetarii" datoriilor acumulate fata de stat, la 31 decembrie 2002, de un numar de 91 de companii publice selectate impreuna cu ministerul economiei, ministerul privatizarii, ministerul transporturilor si cel al comunicatiilor.
Tanasescu respinge asimilarea acestei solutii cu amnistia fiscala. Ministrul finantelor nu spune insa ca, in final, probabil la 1 ianuarie 2007 - data tinta a aderarii la Uniunea Europeana, datoriile respective vor fi sterse cu conditia ca societatile care beneficiaza de inghetarea debitelor istorice sa se descurce sa-si plateasca la zi datoriile curente.
Pentru ca bugetul sa recupereze totusi o parte din bani, planul prin care economia romaneasca ar trebui sa scape de nodurile arieratelor include si infiintarea unei noi institutii - Agentia de Recuperare a Creantelor Bugetare. Dupa modelul AVAB, aceasta ar urma sa preia creantele bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat si sa incerce sa le vanda.
Dar cum va functiona, practic, solutia “inghetarii datoriilor"? Incepand de la 1 ianuarie 2003, cele 91 de societati selectate nu vor mai suporta penalitati si majorari de intarziere in contul datoriilor istorice catre bugetul general consolidat, care se ridica la 74.495 de miliarde de lei, potrivit ministerului finantelor (singura valoare data publicitatii).
In plus, vor primi bani de la buget sub forma de ajutor de stat pentru a-si plati debitele catre partenerii comerciali, deblocand astfel lanturile de datorii intre 3-4 societati, pentru ca in final sa-si recupereze si bugetul o parte din banii cuveniti.
Pentru ca mecanismul sa functioneze, societatile in cauza trebuie sa aplice programe de restructurare, care inseamna reduceri de personal si de capacitati de productie. Potrivit normelor comunitare, ajutorul de stat nu poate fi mai mare decat costul proceselor de restructurare.
"Daca societatile respective reusesc sa dovedeasca faptul ca pot deveni viabile o data scapate de datoriile acumulate in timp, care le ajunsesera o piatra de gat, la 1 ianuarie 2007 datoriile istorice se anuleaza. Insa va trebui ca pana atunci sa fie la zi cu toate platile curente. Probabil ca multi vor cadea pe drum, altii vor scapa prin privatizare", afirma surse din Ministerul Finantelor. Normele Uniunii Europene nu permit acordarea unui asemenea ajutor decat o singura data. Teoretic, daca datoriile curente nu vor fi platite, arieratele vor deveni scadente, iar firmele care nu le vor putea plati vor intra in lichidare.
Discutia se complica in momentul in care vine vorba despre companiile anume care vor intra in acest proces. Deocamdata, sunt in discutie societati de stat, majoritatea din industria producatoare de energie si industria miniera, dar si din transporturi feroviare. Problema este ca si o serie de companii private, cum este Petromidia, sunt interesate sa fie incluse in proiect.
"Daca judecata se face dupa sectoare, ar trebui sa intre societati indiferent de proprietate", spun sursele citate.
Pana la urma este vorba de clarificarea in regim de urgenta a situatiei unor sectoare economice care n-au trecut inca printr-o restructurare majora. "Dupa ce vor fi fost usurate de povara datoriilor istorice, societatile respective ar trebui sa devina performante sau sa dispara", afirma sursele citate.
Insa societati precum Termoelectrica nu pot disparea. Compania amintita a pierdut deja facilitatile la plata datoriilor acordate conform ordonantei 40, nefiind capabila sa respecte graficul de plata a debitelor reesalonate.
In discutiile privind "rezolvarea" arieratelor este puternic implicat Consiliul Concurentei. Acesta a transmis marti Ministerului Finantelor un set de recomandari privind proiectul guvernamental, pentru ca aceasta initiativa sa se incadreze in legislatia europeana. Astfel, societatile respective urmeaza sa beneficieze de acest ajutor o singura data, iar cuantumul va fi stabilit in functie de cifra de afaceri a societatii respective.
In acest context, Romania se pregateste de negocieri dure cu Uniunea Europeana pe capitolul VI - Concurenta.
"Nimeni in Uniunea Europeana nu interzice ajutorul de stat, dar problema e ca acesta sa fie corect masurat si evidentiat", afirma ministrul finantelor.
In saptamanile urmatoare, proiectul urmeaza sa fie definitivat sub forma unei ordonante de urgenta. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
