Piaţa tichetelor de masă, unele dintre puţinele instrumente eficiente în lupta cu inflaţia care erodează tot mai mult puterea de cumpărare a românilor, ar putea depăşi nivelul record de 7 miliarde de euro în 2024, cu condiţia ca statul să ofere predictibilitate fiscală, să susţină dreptul firmelor de a le oferi angajaţilor aceste beneficii, fără să le impună noi taxe şi impozite, arată o analiză Frames.
Începând cu luna ianuarie, valoarea tichetelor de masă a crescut de la 35 la 40 de lei, astfel că, pentru cei care au normă întreagă de muncă, acestea asigură un venit suplimentar de 880 lei.
“Este una dintre puţinele măsuri menite să susţină puterea de cumpărare a angajaţilor, într-un an în care inflaţia va continua să fie la un nivel ridicat, de 6% (conform prognozei bugetare), iar creşterile salariale vor fi, în multe domenii, sub acest procent”, spun analiştii de la Frames.
Potrivit acestora, în sectorul bugetar, statul va oferi o creştere salarială de 5%, în marea majoritate a sectoarelor, în timp ce în economia privată foarte puţine companii vor oferi angajaţilor creşteri salariale peste nivelul inflaţiei.
Raportul realizat de compania de consultanţă arată că valoarea programului de tichete de masă ar putea depăşi, în acest an, 31,6 miliarde de lei, luând în calcul o medie de 40 de lei/tichet/22 de zile pe lună.
,,Sunt peste 3 milioane de beneficiari care îşi vor putea vedea veniturile mai mari cu 880 de lei, în cazul unei norme complete de muncă. Adăugaţi şi valoarea tichetelor cadou, a celor de studii, vacanţă şi a celorlalte tipuri de tichete şi am putea ajunge, în 2024, la un stimul de peste 35 miliarde de lei, adică aproape 7 miliarde de euro. E un pas semnificativ pentru susţinerea puterii de cumpărare în condiţiile în care, să nu uităm, consumul reprezintă principalul motor al economiei’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
66,7% dintre şefii de companii din România spun că vor suporta din bugetul firmelor taxarea cu 10% a tichetelor de masă, măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie 2024.
,,E un semnal important care arată că firmele îşi doresc să îşi protejeze angajaţii în faţa efectelor creşterii taxelor şi a inflaţiei, iar tichetele reprezintă un instrument eficace, în condiţiile în care taxele salariale sunt în continuare foarte mari raportat la media regională’’, arată analiza.
Potrivit studiului realizat de Frames, piaţa tichetelor are şanse să crească semnificativ în următorii ani, în condiţiile în care sunt peste 1,5 milioane de angajaţi care încă nu beneficiază de aceste forme de susţinere financiară.
,,Ce ar însemna ca toţi cei aprox. 5,5 milioane de angajaţi înregistraţi în REVISAL să primească tichete de masă? Ar fi o afacere excelentă pentru salariaţi, dar şi pentru stat, pentru că ar susţine, practic, puterea de cumpărare, mai ales în contextul inflaţiei din 2024 şi a provocărilor majore ce ne aşteaptă în 2025, un an în care vom deconta economic toate efectele creşterilor de taxe şi măsurilor luate în ultimii ani’’, spune Negrescu.
El apreciază că statul ar trebui să mizeze pe acest sistem prin facilităţi fiscale şi nu prin creşterea taxelor.
,,Nevoia de predictibilitate fiscală este esenţială pentru dezvoltarea acestui sistem de facilităţi pentru angajaţi. Dincolo de taxarea de 10% a tichetelor, de la 1 ianuarie, sperăm să nu mai vedem alte artificii fiscale, pentru că orice decizie de creştere a taxelor va determina tot mai multe companii să renunţe la a oferi tichete angajaţilor. ani’’, concluzionează Negrescu.
