Pe Emilio Luque Ascanio, preşedintele ASEMER (Asociaţia Investitorilor Spanioli în România), o poveste de dragoste l-a transformat în expat. Originar din însorita insulă spaniolă Tenerife, el a decis să se mute în România pentru a fi alături de actuala sa soţie, pe care a întâlnit-o nu aici, şi nici în ţara natală, ci în Italia. Cum contribuie el astăzi la mediul de afaceri local?
Prima dată am ajuns în România în 1996, într-o vizită în Maramureş însoţind un investitor german. La momentul respectiv nu m-aş fi putut gândi că voi petrece aici o mare parte din viaţa mea. Am fost foarte surprins de stilul modest de viaţă pe care l-am întâlnit, dar pe de altă parte, mi-au plăcut nonşalanţa, modestia şi simţul umorului pe care îl aveau românii”, povesteşte Emilio Luque Ascanio, preşedintele ASEMER (Asociación de Empresas Españolas en Rumanía - Asociaţia Investitorilor Spanioli în România), despre prima lui vizită pe meleaguri locale. Stabilirea sa în România a venit însă mult mai târziu, după ce a început povestea de dragoste dintre el şi viitoarea sa soţie, cu origini româneşti. „În perioada în care eram student în Italia, la facultatea de drept din Padova, am cunoscut o fată, care a devenit ulterior ceea mai importantă persoană din viaţa mea, soţia şi mama celor trei copii ai noştri”, descrie el motivul principal care a stat la baza deciziei de a se stabili în ţara noastră.
Un viitor strălucit, dar la care mai avem de lucrat. Ascanio spune că schimbările din România la care a fost martor de atunci sunt uriaşe. Astfel, dacă în 2002 Bucureştiul era un oraş cenuşiu, care nu oferea prea multe alternative mai ales pentru cineva venit din vest, astăzi, pe de altă parte, spune că totul a devenit mult mai dinamic, cu multe oportunităţi, şi se văd cu ochiul liber schimbările în bine, de la stilul de viaţă al românilor şi până la sectorul economic. Treptat, adaugă spaniolul, România a început să prindă viaţă, să se dezvolte şi să atragă investitori străini şi businessuri globale pe teritoriul său. „România a făcut progrese semnificative în ultimii ani şi sunt convins că are un viitor strălucit în faţă. Există în continuare arii în care lucrurile pot fi îmbunătăţite. În mod deosebit, modernizarea administraţiei publice, alături de sporirea digitalizării în relaţia cu autorităţile publice şi creşterea nivelului dotărilor de infrastructură. De asemenea, este nevoie de un cadru legislativ şi reglementări fiscale predictibile. Totodată, la fel de importantă este şi capitalizarea oportunităţilor din PNRR.”
