Ravinder Takkar, indianul în vârstă de 45 de ani, a preluat de la 1 mai 2014 funcţia de CEO al Vodafone România, după o carieră de 20 de ani în industria de comunicaţii.
„Am început să lucrez pentru Vodafone, de fapt pentru o companie denumită Air Touch în urmă cu 20 de ani, în 1994, şi acest lucru a fost ceea ce aş descrie ca era de aur a telecomunicaţiilor GSM. Era perioada în care obţineam licenţe GSM în mai multe ţări din lume, inclusiv din Europa, pentru a lansa serviciile de telefonie mobilă GSM, iar eu am fost suficient de norocos să mă alătur industriei exact în acea perioadă“, povesteşte Takkar. O coincidenţă - în perioada în care lucra pentru Air Touch Takkar a fost coleg cu fostul CEO al Vodafone România - spaniolul Inaki Berroeta.
În perioada în care a lucrat pentru Air Touch, Ravinder Takkar a fost implicat în primii paşi ai expansiunii tehnologiei GSM din Europa, inclusiv într-o ţară apropiată României, în Polonia. „Imediat după ce m-am alăturat companiei am câştigat o licenţă pentru a lansa servicii GSM în Spania, iar eu am fost trimis pentru a participa la lansarea operaţiunilor. Am un background în tehnologie şi în plus înţelegeam şi limbajul de business ceva mai bine decât colegii mei, aşa că am ocupat poziţia de business analyst la noua companie. În fapt, am gestionat implementarea a diferite tehnologii, proiecte realizate în legătură cu colegii din segmentul de business, predominant în zone precum relaţiile cu clienţii, facturare, tarifare. Am petrecut aproximativ un an şi jumătate în Spania pentru a lansa operaţiunile noii companii, denumită la acea vreme Airtel, şi apoi în 1996 am câştigat o licenţă GSM în Polonia cu o companie denumită Plus GSM, astfel că m-am dus în Varşovia pentru a participa şi în acest caz la lansarea operaţiunilor de telefonie mobilă. Am petrecut doi ani de zile în Polonia. Apoi m-am mutat în Portugalia, unde aveam deja un business în funcţiune, Telecell. Acolo m-am ocupat de segmentul de relaţii cu clienţii, gestionând lansarea unor noi call-centere, şi în general creşterea fantastică cu care ne confruntam în acea perioadă. După aceea m-am întors în SUA pentru a lucra la platformele noastre tehnologice. La foarte scurt timp după aceea Air Touch a fost cumpărată de grupul britanic Vodafone, în 1999.“
După tranzacţia Vodafone - Air Touch Ravinder Takkar s-a mutat în Londra, participând la una dintre cele mai interesante file din istoria comunicaţiilor din Europa – licitaţiile pentru licenţele 3G pentru care mai multe ţări occidentale – printre care Marea Britanie sau Germania – au obţinut sume exorbitante, de ordinul zecilor de miliarde de euro. „În Londra am fost implicat în licitaţiile 3G care începeau să fie lansate în acea perioadă în Europa. A fost din multe puncte de vedere o perioadă foarte interesantă pentru industria de telefonie mobilă, pentru că atunci aveau loc primele noastre încercări de a ne transforma dintr-un business axat în mod exclusiv pe voce în unul orientat către date, iar 3G-ul ne-a oferit posibilitatea de a vedea câteva dintre oportunităţile pe care le pot aduce datele. După cum ştim cu toţii am plătit foarte mulţi bani pe licenţele şi tehnlogiile 3G, dar multe dintre promisiunile noului business nu s-au materializat atât de repede precum credeam atunci. O tehnologie ca aceasta are nevoie de timp pentru a se maturiza, de un ecosistem care să se dezvolte. Serviciile pe care credeam atunci că le vom lansa, dacă ne uităm acum în urmă, au ajuns în cele din urmă în marea lor majoritate pe piaţă, dar după 5 până la 7 ani, sau chiar zece ani în unele cazuri.“
Noul job primit de Takkar a fost cel de director de tehnologie într-un joint-venture al Vodafone cu grupul Vivendi, o companie denumită Vizzavi. „Ideea era să combinăm unul dintre cei mai mari proprietari de conţinut din Europa cu cel mai mare furnizor de servicii de telefonie mobilă din Europa, era o idee foarte interesantă şi un joint-venture strategic. Am lucrat la acea companie timp de doi ani în funcţia de director pentru tehnologie. Din păcate acel joint-venture nu a funcţionat. Conceptul a fost bun, însă tehnologia şi serviciile într-o oarecare măsură, plus echipamentele şi întreg ecosistemul necesar nu erau încă suficient de dezvoltate. Nu am reuşit să livrăm ceea ce ne propuseserăm, însă am învăţat foarte multe din această experienţă. Acest proiect a fost apoi transformat în Vodafone Live, un serviciu care a avut un succes fenomenal“.
Ulterior, Ravinder Takkar s-a întors iar în SUA, unde a lucrat pentru Verizon, în principal pe segmentul produselor de mesagerie, iar în 2006 a plecat în India, lucrând, de asemenea, pentru grupul britanic, timp de aproximativ şase ani. „În ianuarie 2012 mi-am încheiat mandatul la Vodafone India şi m-am mutat la Londra, în funcţia de CEO al diviziei dedicate partenerilor. Este un business foarte interesant pentru că poţi lansa serviciile Vodafone pe pieţe în care grupul nu este prezent şi poţi în acelaşi timp să te uiţi şi cum alte companii - în unele cazuri chiar foarte mari - îşi conduc afacerile de telecomunicaţii mobile, formându-ţi astfel o perspectivă diferită asupra industriei. Am făcut acest lucru pentru doi ani şi jumătate.“
