Angajaţii din sectorul industrial sunt reticenţi în a învăţa noi meserii, pentru că nu vor să primescă mai multe responsabilităţi, chiar dacă dezvoltarea competenţelor le-ar putea aduce pe viitor venituri mari mari, a explicat Ligia Neacşu, CEO al companiei Best Smart Consulting, specializată în furnizarea de servicii de training pentru management industrial.
„În industrie, un procent foarte mare al angajaţilor au studii medii sau gimnaziale, iar în condiţiile învăţământului de astăzi ei au cel mult 10 clase. Deci există un procent foarte mare de angajaţi cărora nu le-a plăcut să înveţe nici în copilărie. De ce ar face-o acum?”, a spus Ligia Neacşu.
Ea a spus că multe companii din sectorul industrial au în prezent nevoie de angajaţi pentru poziţii precum cele de reglori sau de operatori de maşini cu comandă numerică, însă nu reuşesc să-şi convingă angajaţii care sunt în prezent operatori pe maşini cu comandă simplă să meargă la cursuri de instruire pentru a-şi dezvolta noi competenţe.
Astfel, chiar dacă aceste programe de instruire sunt finanţate de către angajatori, muncitorii refuză să le urmeze, pentru a evita „bătaia de cap”, riscurile şi responsabilităţile noi care ar putea veni în urma dobândirii de noi competenţe şi roluri.
„Marea masă se educă prin constrângeri. De ce să mai depun un efort dacă merge şi aşa? De ce să fac un lucru în plus dacă jobul meu este doar ăsta? Dacă mai învăţ ceva nu cumva mi se vor mări responsabilităţile? De ce să muncesc şi altceva?”. Aceasta este o interpretare a refuzului angajaţilor de a învăţa o nouă meserie, însă alte explicaţii constau şi în reticenţa faţă de ideea că angajatorul plăteşte pentru un astfel de program pentru că firma are mai multă nevoie de aceste competenţe decât angajatul.
„O altă interpretare ar fi că orice este «oferit», «gratis», nu este bun pentru mine, ci doar pentru cel care oferă. Până când nu va exista o promovare la nivel naţional a valorilor de dezvoltare permanentă, sustenabilă, masele nu vor conştientiza necesitatea învăţării. De ce să înveţe când există «modele» cu slabă pregătire sau fără pregătire care au făcut miliarde?”, a mai spus Ligia Neacşu.
În general, angajatorii din sectorul industrial îşi trimit angajaţii la cursuri în situaţia în care apar problemele în producţie, când în anumite zone devin necompetitivi sau când vor să implementeze un sistem nou de gestiune a producţiei. „În majoritatea cazurilor, decizia de a implementa o schimbare într-o companie de producţie - ceea ce atrage după sine şi decizia de a pregăti angajaţii - pleacă tot de la ideea de îmbunătăţire a performanţei în comparaţie cu competitorii sau cu anii trecuţi. Dacă în perioada de boom economic nu se prea vedeau problemele de slabă performanţă într-o companie de producţie (cererea fiind mare, nimeni nu se uită foarte atent cu ce resurse se realizează o unitate de produs), în condiţiile actuale, când cererea pieţii a scăzut, fiecare caută să-şi eficientizeze producţia, să-şi scadă costurile, să-şi îmbunătăţească performanţa. În ziua de astăzi cuvântul de ordine este «performanţa» cu tot ce implică asta“.
Best Smart Consulting a fost înfiinţată în anul 2007, dar a intrat pe nişa programelor de training industrial din 2012.
Compania oferă trei tipuri de programe de training („academii“), în funcţie de tipul cursanţilor vizaţi: management operaţional (programe destinate managerilor din departamentele de producţie- ingineri, planificatori, managerilor de mentenanţă, calitate, tehnic, dezvoltare, ingineri de proces şi produs etc.), coordonarea producţiei (pentru manageri de linie, managerilor de schimb/tura) şi achiziţii şi supply chain (pentru managerii care gestionează toate activităţile din zona intrărilor de materii prime şi materiale în procesul de fabricaţie - achizitori, logisticieni, responsabili subcontractare, managementului superior).
