În România, obiceiul pe piaţa muncii este ca în discuţiile de angajare dintre o companie şi un angajat să se poarte la salariul net, respectiv la cât ia un angajat în mână.
Într-un fel sau altul aceeaşi discuţie se poartă şi între cei care lucrează printr-o altă formă, dincolo de un contract de muncă, adică lucrează pe PFA, SRL, micro, contracte de autor, care de fapt sunt forme de salarizare.
Având în vedere obiceiul de pe piaţa muncii de a se discuta netul, salariul brut/factura brută revine companiei/angajatorului. Adică toate taxele şi impozitele aferente sunt în seama companiei, chiar dacă ele sunt plătite din salariul brut/factura brută.
Dacă am face un sondaj între cei 5 milioane de angajati, nu ştiu câţi stiu cât este salariul brut aferent salariului net şi care sunt toate taxele şi impozitele din spate. Pe nimeni nu interesează salariul brut, nu e treaba lui. Eu vreau 5.000 de lei, adică 1.000 de euro în mână, restul nu e treaba mea.
Într-un fel sau altul şi cei care lucrează, prestează servicii pentru o companie pe PFA, pe micro, pe SRL, pe un contract pe drepturi de autor, discută în acelaşi mod. .
Pentru a plăti un salariu net de 5.000 de lei pe contract de muncă, o companie cheltuie 8.740 de lei, adică mai trebuie să pună în plus pe lângă salariul net încă 3.740 de lei taxe şi impozite la stat, adică asigurări sociale (CAS) de 25% din salariul brut, asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% din salariul brut, impozite pe venit de 10%, iar pe lângă aceste taxe mai trebuie să plătească şi compania o contribuţie asiguratorie pentru muncă, de 2,25%.
Poate mai multă lume ar fi revoltată de impozitele mari în România pe muncă, când ar afla că dintr-un salariu plătit de o companie el ia în mână 57,2% din bani, iar statul 42,79%.
Dar cum discuţiile la noi se poartă întotdeauna la net, brutul poate fi oricât, îl plăteşte compania.
De la 1 ianuarie, companiile dar şi angajaţii se vor confrunta cu o situaţie nouă: guvernul Ciolacu a aprobat mai multe modificări fiscale, a eliminat anumite facilităţi fiscale din domniul IT-ului – impozitul pe venit peste salariile brute de peste 10.000 de lei, iar în domeniul construcţiilor, industria alimentară şi agricultură se introduce CASS-ul de 10%.
În domeniul micro a fost scăzut plafonul de impozitare pentru care se plăteşte 1% din încasări, iar pentru cei care au peste 300.000 de lei încasări anuale, impozitul urcă la 3% din încasări.
Având în vedere acest lucru ce vor face companiile, vor majora sau nu salariile şi facturile brute astfel încât netul să ramână la fel sau nu?
Când se discută netul există o întelegere verbală, prinsă sau nu într-un contract sau într-un email între un angajat şi o companie. Dar suma din actul de angajare, cel care este înregistrat în Revisal, este cea brută pentru care şi semnezi contractul de muncă.
Ca să ramână netul la fel în urma modificărilor fiscale, companiile ar trebui să majoreze brutul, asta dacă respectă întelegerea verbală în privinţa netului.
Însă, s-ar putea să existe companii care vor ridica din umeri – nu mai este cel care a făcut angajarea la net, a plecat fata de la HR care ţinea salariile, etc şi se vor da la salariul brut/ factura brută din contract, şi vor opera modificările fiscale ale guvernului aşa cum au fost ele anunţate, rezultând în final un salariu/venit net mai mic. Din punct de vedere legal, companiile au dreptate.
Dacă discuţi cu cei care sunt angajaţi sau cu cei care sunt pe PFA, dacă firma la care lucrează/pentru care lucrează nu va mai recunoaşte înţelegerea în privinţa netului, ameninţă că pleacă.
Dar ce te faci că piaţa muncii este acum alta faţă de acum un an de zile. Piaţa muncii a intrat în recesiune.
Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online, a spus săptămâna trecută la ZF live, că numărul de anunţuri puse de companii a scăzut cu 10%, în timp ce numărul celor care au CV-ul pe platformă a crescut cu 30%. “Avem un număr anormal de CV-uri noi în platformă, în creştere cu 15% faţă de anul trecut. Nu este un semnal pozitiv. Ce înseamnă acest lucru? Mai mulţi oameni îsi fac CV-ul pregătiţi de ceva rău, nu totul se transformă în aplicări, dar este clar că vin, îşi lustruiesc profilul, se uită pe CV, îl aduc la zi”, a menţionat el.
În multe companii se discută bugetul pentru anul viitor, iar discuţiile în privinţa bugetelor salariale nu sunt aşa de simple. Economia României nu mai merge aşa de bine, de fapt economia nu merge bine nici în SUA, nici în Europa, nici în China, care sunt cele mai mari puteri economice ale lumii.
Dacă businessul nu creşte, de unde să crescă bugetul de salarii. Aici sunt două aspecte pentru că bugetul de salarii ar trebui să crească de 2 ori, o dată să acopere diferenţa pentru net în urma modificărilor fiscale aprobate de guvenul Ciolacu, iar al doilea aspect este legat de o majorare salarială netă, care înseamnă un salariu brut şi mai mare.
Sunt companii care merg pe ideea că vor majora salariile doar cât să acopere diferenţa de net în urma modificărilor fiscale făcute de Ciolacu şi nu vor mai da alte majorări.
Alte companii discută să facă jumate-jumate, adică să acopere numai o parte din modificările fiscale.
Alte companii nu vor opera majorări ale bugetelor brute pentru că nu au de unde, aşa că netul pentru angajaţi va scădea. Iar angajaţii nu au ce să facă.
În companii, mai ales cele care într-un fel sau altul sunt afectate de modificările fiscale, discuţiile salariale sunt destul de tensionate şi toată lumea aşteaptă să vadă care vor fi deciziile, dacă netul rămâne la fel, dacă vor mai fi majorări salariale la net sau dacă se vor consemna scăderi ale netului.
