"Efectul Timis": antreprenorii nu cedeaza controlul afacerilor

In urma cu mai putin de o saptamana, Radu Timis, proprietarul celui mai mare grup romanesc din industria carnii, a decis sa se implice din nou 100% in businessul pe care l-a creat, convins ca in actualul context economic el stie cel mai bine cum sa-si gestioneze afacerea. Revine in forta modelul antreprenorial in mediul de business romanesc?

Este greu de crezut ca pentru Radu Timis, cei patru ani in care s-a detasat operational de compania pe care a creat-o au reprezentat o perioada nefericita. Dimpotriva. De nenumarate ori omul de afaceri vorbea despre cat de importante au devenit concediile alaturi de sotie si cei patru fii, de posibilitatea de a uita de telefonul mobil care suna in permanenta sau despre cat de bine este sa delegi, sa participi doar de cateva ori pe luna la sedintele consiliului de administratie, in care ti se prezinta evolutia afacerii tale.

Categoric Timis invatase sa delege. Ce l-a facut insa pe antreprenor sa revina si sa preia fraiele afacerii pe care a fondat-o?

"In acest moment, rolul antreprenorului este sa intre inapoi in organizatie si sa preia control dublu pentru a dinamiza afacerile. Astfel, dai un impuls nou companiei, avand o imagine de ansamblu, iar organizatia se poate adapta mult mai usor la conditiile pietei cu ajutorul antreprenorului. Numai cei care vor fi flexibili vor putea sa reziste in astfel de perioade de criza", a declarat pentru ZF Radu Timis, presedintele si actionarul majoritar al CrisTim.

 

"Antreprenorii vor sa detina tot controlul, iar in aceasta perioada vor sa moara pe mana lor decat sa accepte o decizie care nu corespunde cu opinia lor. Explicatia consta in faptul ca niciun antreprenor nu a reusit sa se desprinda emotional 100% de businessul pe care l-a creat. Prima generatie de antreprenori va muri pe scaun cu pixul in mana. Poate abia urmatoarele generatii vor putea sa se desprinda de afacere", a spus Mihaela Damian, managing partner al companiei de executive search Stanton Chase.

Modelul antreprenorial descris de consultantul Stanton Chase este cat se poate de real. Dan Sucu, proprietarul grupului de firme Mobexepert, cel mai mare jucator din industria mobilei, spunea recent pentru ZF ca "mai toti antreprenorii sunt oameni care si-au luat destinul in maini". Dincolo de aceasta afirmatie raman businessurile pe care le-au creat si care au ramas in cei douazeci de ani de capitalism lideri pe pietele pe care activeaza. Sucu detine cel mai mare jucator din industria mobilei, cu afaceri de peste 170 mil. euro si peste 3.000 de angajati, Timis a creat cel mai important brand din industria carnii, care inregistreaza vanzari de aproape 100 mil. euro, fratii Micula conduc prin intermediul European Drinks un grup cu afaceri de aproape un miliard de euro si 8.000 de angajati, in timp ce Dan Ostahie sta cu Altex si Media Galaxy pe primul loc in retailul de electrocasnice. Fiecare dintre ei a avut cu siguranta mai multe oferte de vanzare, dar au preferat sa mearga inainte independenti, sprijinindu-se pe banii pe care ii fac singuri sau pe cei imprumutati de la banci. De multe ori afirma ca nu au nevoie de ajutorul nimanui in a-si conduce afacerea, pentru ca ei stiu cel mai bine ce au de facut.

"Nimanui nu-i pasa mai mult decat mie de banii si eforturile pe care le-am investit in afacere" poate fi o reactie absolut fireasca a antreprenorilor, dupa cum explica Silviu Hotaran, fost CEO al Microsoft Romania, in prezent general manager al GKTI Semper Human si training leader al GKTI. "Daca sunt tot eu cel mai potrivit sa gestionez eficient investitia si dezvoltarea afacerii, aceasta este o alta intrebare, la care nu exista retete si raspunsuri standard", a completat Hotaran.

 

Unul dintre aspectele care influenteaza deciziile antreprenorilor in aceasta perioada il reprezinta reducerea sau controlul costurilor, acesta fiind unul dintre motivele pentru care antreprenorii ar putea decide sa renunte la manageri din nivelul unu sau mai jos.

"Este prima data cand Romania traverseaza o criza financiara si deciziile la nivel de management pot avea mai multe valente. Fiecare companie vrea sa isi pastreze lichiditatile in aceasta perioada si taind din echipa de management poti sa faci cost saving, dar asta nu inseamna ca este o decizie buna", declara Radu Manolescu, managing partner al companiei de executive search K.M. Trust & Partners.

De asemenea, Manolescu spune ca a intalnit recent demiteri ale unor persoane care ocupau functii gen director general adjunct, roluri care nu erau necesare, ci un lux pe care companiile si-l permiteau inainte de criza.

"Piata a crescut impinsa de economie, iar foarte multi antreprenori observa acum ca nu au o prima linie a managementului echipata pentru o astfel de perioada. Astfel, fiecare om de afaceri se uita la lichiditatile pe care le are si la disponibilizarile pe care le poate face", a adaugat reprezentantul K.M. Trust & Partners.

La toate aceste aspecte s-ar putea adauga insa si lipsa de incredere specifica antreprenorilor si managerilor romani, una dintre calitatile umane cel mai grav afectate in perioada de criza. 

"Cred ca lipsa de incredere este o 'boala cronica' in intreaga societate romaneasca, individualismul, incapacitatea de a delega si a lucra in echipa fiind, din pacate, elemente ale culturii manageriale de la noi", sustine Silviu Hotaran. In acest context, foarte multe companii romanesti sufera de sindromul "one man show", in care intreg controlul este detinut de o singura persoana, care controleaza accesul la informatie in loc sa delege si limiteaza cresterea companiei. "Este un sindrom care se manifesta in primul rand in cazul antreprenorilor, la cei care au pornit singuri o afacere. Exista in reflexul lor comportamental aceasta lipsa de incredere", adauga Hotaran.

In cazul celui care a dat dovada de curaj si a investit in afacere (antreprenorul), lipsa de incredere se poate accentua, mai ales pe timp de "furtuna".

 

Acestea ar putea fi doar cateva dintre motivele pentru care antreprenorii tind "sa moara pe mana lor" atunci cand compania trece prin perioade de criza si prefera sa preia conducerea companiei.

Potrivit Mihaelei Damian de la Stanton Chase, decizia antreprenorului de a prelua din nou conducerea companiei in momente de criza este o reactie omeneasca normala, dar nu si o reactie de business normala, mai ales in cazul in care alegi sa renunti la un om care ti-a condus businessul si ti-l cunoaste foarte bine. "Cateodata modul corporatist nu se potriveste cu modelul de antreprenorial. De aceea, o sa vedem multe demisii spectaculoase in piata, inclusiv in companii multinationale, unde nume mari isi vor da demisia", a adaugat Damian.

Parerea sa este impartasita si de Silviu Hotaran, care sustine ca decizia lui Radu Timis de a se implica din nou in conducerea companiei in moment de criza nu este unica. 

Consultantii dau drept exemplu cazul gigantilor Apple si Yahoo, explicand astfel ca o astfel de schimbare de management poate avea atat rezultate pozitive, cat si negative. "Fondatorul Apple s-a retras la un moment dat din conducerea companiei, insa a revenit atunci cand compania a avut probleme si a repus-o pe picioare. Yahoo pe de alta parte este un exemplu negativ de preluare de management intr-un moment de criza. Nu toti antreprenorii au informatiile pentru a duce compania la nivelul urmator", a declarat Bogdan Belciu, manager la compania de consultanta A.T. Kearney Romania.

Consultantii nu recomanda ca principala solutie in perioada de criza revenirea antreprenorului la conducerea grupului in detrimentul mentinerii unei metode corporatiste. "Ar trebui ca in loc sa mori pe mana ta, sa ai la dispozitie toate resursele si sa le utilizezi la maxim. Este mai bine sa colaborezi si sa supravietuiesti cu ajutorul celorlalti manageri", declara Mihaela Damian. Cu toate acestea, intreprinzatorii romani continua sa tina fraiele afacerilor pe care le-au creat. "Majoritatea companiilor sunt conduse direct sau indirect de antreprenori, iar cele mai bune exemple sunt Dinu Patriciu, Dan Sucu sau fratii Micula. Insa mai devreme sau mai tarziu cei care au creat trebuie sa se dea la o parte", a completat Belciu de la A.T. Kearney Romania.

 

 

Gabriel Alexandru

 

 

S-a angajat in 1997 la filiala locala a producatorului de tigarete British American Tobacco, unde a evoluat de pe pozitia de area sales provider pana la trade and marketing director, cu un loc in boardul de conducere al companiei. La CrisTim a ajuns in 2004 si spune ca nu a fost recrutat de un head-hunter, ci de un bun prieten din copilarie, care lucra la acea vreme in CrisTim si care i-a facut cunostinta cu Radu Timis. Mandatul lui Alexandru in CrisTim a coincis cu decizia actionarului de a renunta la atributiile executive.

 

 

 

Un fost profesor de sport care a avut de mai multe ori curajul sa o ia de la capat, asa ar arata pe scurt cartea de vizita a lui Radu Timis, antreprenorul care a reusit, alaturi de sotia sa Cristina, sa cladeasca una dintre cele mai mari afaceri romanesti din industria carnii, un business ce a ramas deocamdata in mainile fondatorilor. Prin 1992 a ajuns la concluzia ca daca vrea sa-si schimbe existenta trebuie sa riste si a inceput cateva afaceri in comert, pentru ca in 1994 sa puna bazele CrisTim, o companie cu afaceri de 130 mil. euro.