Are studii superioare, face glume deocheate, isi atinge sau imbratiseaza colegele de serviciu, ori le invita la o intalnire cu promisiunea ca le va promova. Prefera tinerele intre 18 si 29 de ani, necasatorite, indiferent de religie sau etnie. Acesta este profilul-tip al hartuitorului roman la locul de munca, asa cum se contureaza el intr-un sondaj realizat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate.
Studiul a mai aratat ca 5% din romani cunosc persoane carora li s-a cerut sa aiba relatii sexuale pentru obtinerea unor avantaje profesionale sau materiale sau pentru a nu-si pierde locul de munca. Din pacate insa, nici una dintre victimele hartuirii nu a avut curajul sa-l dea in judecata pe cel care le-a agresat. De cele mai multe ori, cei agresati au preferat sa faca plangere catre seful direct sau sa demisioneze pentru a scapa de problema. Dar, exista si o categorie aparte: aceea a agresatilor care indraznesc "sa-i puna la punct" pe hartuitori.
Cele mai multe dintre victime raman adepte ale conceptiei potrivit careia "rufele murdare se spala in familie", astfel ca primii care afla despre hartuire sunt rudele: mamele sau partenerii de viata.
Expertii spun ca motivele pentru care aceasta realitate sociala ramane necunoscuta, in marea majoritate a cazurilor, sunt in principal legate de faptul ca "a fi hartuit" este una dintre sintagmele careia i se pot da cu greu definitii si care implica destainuirea unor intimitati sau a unor aspecte legate de viata personala.
In plus, avand in vedere lipsa locurilor de munca si nivelul salariilor de pe piata romaneasca, persoanele agresate ajung sa puna in balanta cele doua alternative si sa opteze pentru pastrarea locului de munca.
Sondajul Centrului Parteneriat pentru Egalitate, organizatie membra a Soros Open Network Romania (SON), a mai aratat ca de atingeri si priviri insistente nu scapa nici femeile nici barbatii.
Femeile hartuiesc in general barbatii cu pozitii manageriale sau muncitorii necalificati bine facuti. Barbatii, in schimb, nu tin prea mult cont de pozitia sociala, dar prefera tinere intre 18 si 29 de ani.
Cei care remarca cel mai des decolteurile adanci si fustele prea scurte ale colegelor si le imbratiseaza la serviciu sunt, in aproape jumatate din cazuri colegi aflati la acelasi nivel ierarhic. Rezultatele sunt valabile si pentru barbati. Doar in 5% din cazuri, victimele spun ca au fost agresate de actualul sef, iar 9% sustin ca agresorul este fostul sef(a).
Plangerile se fac de obicei catre conducerea institutiei si atunci intr-un cadru neoficial. In 88% dintre cazurile de hartuire sexuala, victimele spun ca agresorii au iesit basma curata. Pe de alta parte, o treime dintre subiecti nici nu stiu ca exista o lege care pedepseste acest comportament.
Potrivit aceluiasi sondaj, cei mai multi romani spun ca n-ar trebui pedepsit orice compliment mai deocheat, ci doar daca este vorba despre viol sau despre o conditionare clara a angajarii ori promovarii de intretinerea de relatii sexuale.
Cine ii apara pe agresati
Romania are o lege care vine sa asigure femeilor sanse egale in promovarea profesionala si protectia lor in cazul in care unii sefi cred ca functia le da si dreptul la favoruri sexuale din partea subalternilor.
Legea 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati defineste hartuirea sexuala ca fiind "orice forma de comportament in legatura cu sexul, despre care cel care se face vinovat stie ca afecteaza demnitatea persoanelor, daca acest comportament este refuzat si reprezinta motivatia pentru o decizie care afecteaza acele persoane".
De asemenea, este considerata discriminare dupa criteriul de sex si hartuirea sexuala a unei persoane de catre o alta persoana la locul de munca sau in alt loc in care aceasta isi desfasoara activitatea. Legea mai spune ca este discriminare dupa criteriul de sex orice comportament definit drept hartuire sexuala, avand drept scop:
a) crearea la locul de munca a unei atmosfere de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectata;
b) influentarea in sens negativ a situatiei persoanei angajate in ceea ce priveste promovarea profesionala, remuneratia sau veniturile de orice natura ori accesul la formarea si perfectionarea profesionala, in cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament nedorit, ce tine de viata sexuala.
In statele occidentale, definitia hartuirii este mult mai complexa. Astfel, hartuirea sexuala este acea forma de agresiune sexuala care stirbeste libertatea unei persoane de a-si exercita atributiile de serviciu fara presiuni de natura extraprofesionala din partea celor din anturaj, indiferent de pozitia ierarhica ocupata. Solicitarea de favoruri cu tenta sexuala, expunerea sau raspandirea de poze sau alte materiale obscene la locul de munca, in functie de contextul in care sunt savarsite, pot fi asimilate hartuirii sexuale. Pe aceeasi pozitie se pot afla apropierea fizica de angajat (prinderea de dupa umar sau strangerea la piept) atunci o asemenea apropiere cand este perceputa ca agresiva, glumele sau limbajul obscen.
Ce trebuie sa faca angajatorul
Pentru prevenirea si eliminarea oricaror comportamente, definite drept hartuire sexuala angajatorul roman are, potrivit legii, urmatoarele obligatii:
a) Sa prevada in regulamentele de ordine interioara ale unitatilor sanctiuni disciplinare, in conditiile prevazute de lege, pentru angajatii care incalca demnitatea personala a altor angajati;
b) Sa asigure informarea tuturor angajatilor cu privire la interzicerea hartuirii sexuale la locul de munca, inclusiv prin afisarea in locuri vizibile a prevederilor regulamentare de ordine interioara pentru prevenirea oricarui act de hartuire sexuala;
c) Sa aplice imediat dupa sesizare sanctiunile disciplinare impotriva oricarei manifestari de hartuire sexuala la locul de munca.
Angajatorul nu este singurul care trebuie sa aiba grija ca in organizatie sa sa nu aiba loc astfel de hartiure. Specialistii recomanda angajatilor ca pentru a contracara tentativele de hartuire sexuala sa cultive relatii cat mai profesionale cu sefii si cu ceilalti colegi de serviciu, dar si sa adopte o tinuta profesionala in timpul serviciului. De asemenea, o atitudine transanta, atunci cand este vorba de comportamente ce depasesc cadrul unei relatii de serviciu, este indicata chiar daca uneori poate parea putin deplasata.
Parlamentul European a adoptat recent o serie de modificari aduse Directivei referitoare la egalitatea la locul de munca. Amendamentele aduse acestei directive ofera mai multa protectie angajatului sau angajatei care simte ca a fost discriminat(a) de un angajator dupa criteriul de sex. Directiva stabileste ca angajatorii trebuie sa ia masuri pentru prevenirea hartuirii sexuale si sa trateze in mod egal angajatii din companie. Potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeana, 40-50% din femeile din Uniunea Europeana ca au fost hartuite cel putin o data de-a lungul carierei. Lor li se adauga si un procent de 10% din barbati. Potrivit Directivei, care va intra in vigoare in 2005, hartiurea sexuala reprezinta orice aluzie verbala sau non-verbala de natura sexuala care poate sa lezeze demnitatea unei persoane sau are scopul de a scopul de a intimida o persoana sau a o descuraja.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
