Pentru ţările mai sărace ale Europei, noua eră de pe piaţa muncii se profilează ca fiind o oportunitate ratată de a stăvili exodul forţei de muncă calificate, scrie Bloomberg.
Sute de mii de sârbi, ucraineni şi români îşi câştigă existenţa prin intermediul platformelor freelance globale, lucrând pentru clienţi internaţionali care plătesc mai bine decât companiile locale. Aceasta ar putea fi o modalitate perfectă de retenţie a celor mai talentaţi muncitori, dar reglementările învechite îi forţează pe aceştia să trăiască la limita legalităţii.
De secole, Europa de Est se luptă să prindă din urmă Vestul. În ultimele trei decenii, ţările postcomuniste şi-au transformat economiile şi s-au integrat în lanţurile globale de aprovizionare. Acum, creşterea aşa-numitei „gig economy“, în care domină slujbele part-time, flexibile, iar companiile tind să angajeze contractori independeţi şi liber-profesionişti, le oferă acestor ţări şansa de a avansa.
Însă generaţia care a ajuns la maturitate de la sfârşitul Războiului Rece este trasă în jos de unele dintre cele mai corupte sisteme politice din Europa.
Serbia, împreună cu Ucraina şi România, se află la vârful dezvoltării noului tip de economie în Europa de Est. Joburile sunt în cea mai mare parte în domeniul tehnologiei, graficii, Internet design-ului şi presei, şi nu neapărat în ride sharing sau food delivery, domenii-cheie ale industriei, în parte datorită salariilor istoric scăzute raportat la restul continentului.
Cele trei ţări sunt în acelaşi timp printre cele mai instabile politic din regiune, ceea ce a dus la o lipsă de acţiune în updatarea reglementărilor rigide de pe vremea comunismului. O altă trăsătură comună a acestora este corupţia.
Multe economii vest-europene dispuneau deja de niveluri ridicate de protecţie şi de coduri ale muncii mai flexibile în momentul apariţiei primelor platforme gig. Iar acestea merg mai departe.
California a aprobat în această lună un proiect de lege care ar putea obliga companiile să reclasifice muncitorii din economia gig ca angajaţi, o mişcare care ar aduce protecţii pentru aceştia. Legislaţia este emblematică pentru dezbaterile din ţări de la Germania până în SUA, privitoare la definirea industriei şi reglementarea relaţiilor angajator-angajat, mai degrabă decât la legalitatea muncii din cadrul acesteia.
Vestea bună este că Ucraina, România şi Serbia au o abundenţă de muncitori înalt calificaţi în domeniul tehnologic. Mulţi dintre aceştia lucrează de la distanţă, ceea ce a încetinit exodul creierelor, arată Janine Berg, specialist în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii.
Dar avertismentele devin din ce în ce mai puternice. FMI avertiza recent că ţările din estul Europei trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a „reţine şi utiliza mai bine forţa de muncă existentă“ pentru a contracara ceea ce ameninţă să devină un declin semnificativ al populaţiei determinat în parte de exodul forţei de muncă.
