INS: Peste 3,5 milioane de elevi şi studenţi au fost înscrişi în şcoli şi facultăţi în 2018-2019, în scădere faţă de anul precedent; în medie sunt 15 elevi/studenţi la un profesor

Peste 3,5 milioane de elevi şi studenţi au fost înscrişi în sistemul de învăţământ în anul şcolar 2018-2019, în scădere cu 31.300 de tineri faţă de anul anterior, marea majoritate, respectiv 95% fiind în unităţi de stat şi doar 5% în cele private, arată datele INS.

Din total, 46,6% au urmat cursurile din nivelul primar şi gimnazial, o treime în învăţământul liceal, 17,8% au fost în etapa antepreşcolară şi 15,4% în cea preşcolară.

Aproximativ 72% din totalul elevilor şi studenţilor au studiat în mediul urban.

Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul antepreşcolar şi preşcolar, învăţământul postliceal şi cel profesional sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale numărului de elevi (+5.400 copii, +500 elevi, respectiv +200 elevi).

În învăţământul profesional au fost înscrişi 90.500 elevi, acesta rămânând în continuare nivelul educaţional cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,5%), urmat de învăţământul postliceal şi de maiştri, cu 92.400 elevi (2,6% din totalul populaţiei şcolare).

Învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel liceal au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2018-2019 faţă de cel anterior (-24.300, respectiv -8000).

Pe niveluri educaţionale, cele mai reduse ponderi ale elevilor/studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,7%), respectiv postliceal (53,9%).

Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-14 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (89%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă. ÃŽn etapa de liceu (15-18 ani), ponderea tinerilor care merg la ÅŸcoală este de 77% din totalul populaÅ£iei de această vârstă. 

În anul universitar 2018-2019 au fost înscrişi în învăţământul superior 533.700 studenţi, din care 54,5% au fost studente. Cele mai atractive specializări au fost cele de afaceri, administraţie şi drept (24% din totalul studenţilor), respectiv de inginerie, prelucrare şi construcţii (21% din totalul studenţilor).

Pe regiuni, cei mai mulÅ£i elevi ÅŸi studenÅ£i sunt în Nord-Est (614.500 persoane), respectiv BucureÅŸti-Ilfov (509.200 persoane).

Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,2%), în timp ce învăţământul superior a fost preponderent în regiunea Bucureşti-Ilfov (33,9%).

La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri din regiunile Centru (1,9%), precum şi din Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov (2% fiecare în parte).

ÃŽn total, 501.800 elevi ÅŸi studenÅ£i au absolvit cursurile în anul ÅŸcolar 2018-2019, din care 52,4% au fost fete. 

Dintre aceÅŸtia, 172.600 au terminat gimnaziul, 148.700 liceul, 23.300 au absolvit ÅŸcoli profesionale ÅŸi 31.000 ÅŸcoli postliceale ÅŸi de maiÅŸtri , iar 126.300 o facultate.

Potrivit INS, absolvenÅ£ii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraÅ£ie ÅŸi drept (26,7%), inginerie, prelucrare ÅŸi construcÅ£ii (17,1%), respectiv sănătate ÅŸi asistenţă socială (13,4%). 

ÃŽn ceea ce priveÅŸte profesorii, numărul total al acestora a depăşit 234.600  persoane, respectiv o medie de15 elevi/studenÅ£i la un cadru didactic. Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară (78%).