Cele mai multe schimbări la nivel de top management (pe poziţiide general manager, country manager sau CEO) au avut loc îndomeniile IT, bancar, asigurări sau leasing, însă nu nevoia dereducere de costuri i-a determinat pe acţionarii unora din cele maimari companii locale să-şi schimbe directorii generali.
"În general, este recomandat ca o companie să-şi schimbe CEO-ulla un interval de cinci ani, aceasta fiind de regulă şi perioadapentru care se încheie contractele de mandat pentru funcţia deCEO", susţine Alina Popescu, reward manager în cadrul companiei deconsultanţă în management Hay Group România, care realizează înfiecare an studii salariale pe baza informaţiilor de la companii.De altfel, o parte din companiile care au operat schimbări pe ceamai înaltă poziţie au încheiat contractele semnate pe o perioadădeterminată de timp cu executivii români sau străini pe care i-auavut pe poziţia de CEO. Acesta a fost cazul fostului şef al AvivaAsigurări de Viaţă, britanicul de origine indiană Shah Rouf, care aplecat după un mandat de trei ani, fiind în prezent CEO al uneicompanii a grupului Aviva din Sri Lanka. În locul său a fost numitMihai Popescu, care anterior ocupase poziţia de director demarketing al Alico Asigurări (fosta AIG Life).
Fluctuaţia de personal la nivel de top management nu a fostneobişnuită în primele şase luni ale anului în raport cu aniianteriori, spun specialiştii.
"Este posibil ca unii expaţi să fi plecat pentru că şi-auîncheiat mandatele, iar alţii să fi fost schimbaţi pe motiv decriză. Însă cred că majoritatea celor care au plecat de pe poziţiide CEO au fost relocaţi prin promovări la nivel regional", susţineDaniela Necefor, managing partner la firma de executive searchTotal Business Solutions (TBS). Acesta a fost cazul austriaculuiPeter Demmer, care va pleca de la conducerea companiei de leasingfinanciar VB Leasing, mandatul său urmând să se încheie lasfârşitul lunii iunie, după ce timp de trei ani a ocupat funcţia deCEO. Demmer se va întoarce în Austria, unde va ocupa o poziţie totîn grupul
Volksbank. Şi americanii de la Citi l-au numit la conducereaoperaţiunilor locale pe Tibor Pandi, după ce Shahmir Khaliq a fostpromovat pe postul de director al Diviziei grupului formată dinBulgaria, Cehia, România şi Slovacia. Khaliq a condus afacerile dela Bucureşti ale Citi timp de patru ani, el venind după o perioadămarcată de schimbări frecvente de management.
Nouă din zece CEO vor să-şi părăseascăangajatorul
Peste 90% din executivii de top de pe piaţa locală vor să-şischimbe locul de muncă şi sunt interesaţi de noi oportunităţi decarieră, în timp ce 80% din aceştia şi-ar dori să lucreze în altăţară, arată cel mai recent studiu al companiei de executive searchStanton Chase International. Cercetarea a fost realizată peparcursul anului trecut, pe un eşantion de 200 de executivi dinmanagementul general din companiile multinaţionale şi româneştiprezente pe piaţa locală.
"Oamenii au nevoie de o schimbare, pentru că sunt obosiţi dinpunct de vedere psihologic după o perioadă de criză. O abordarefrecvent întâlnită în rândul managerilor români sau străini carelucrează în România este nevoia de schimbare şi deschiderea cătrenoi oportunităţi, pentru a se dezvolta", precizează AthenaTavoulari, managing director al biroului din Capitală al StantonChase International şi regional manager pentru birourile companieidin Bulgaria, Serbia şi Grecia.
Noile provocări şi posibilitatea de dezvoltare personală, precumşi un grad mai mare de autonomie în companie reprezintă pentrupeste două treimi din executivii chestionaţi cei mai importanţifactori care le oferă satisfacţie la locul de muncă.
Pe de altă parte, pachetele de beneficii au rămas printreaspectele care-i motivează cel mai mult pe executivi, întrucât 53%din manageri sunt «ţinuţi» la actualul job de salarii şi bonusuri,în timp ce oferirea unui echilibru între viaţa personală şi ceaprofesională reprezintă un aspect important pentru jumătate dinmanageri.
"Executivii de top caută noi provocări, vor să se dezvolte şi săvadă partea plină a paharului şi sunt conştienţi că, dacă firma pecare o conduc va rămâne competitivă pe piaţă, vor putea performa.Vestea bună este că pachetele de compensare nu mai sunt în topullistei de factori motivatori, ca în anii anteriori, iar acesta esteun semn de maturizare a pieţei", mai spune Tavoulari.
Pe de altă parte, creşterea responsabilităţii şi obţinerea unuirol mai antreprenorial într-o altă companie reprezintă pentru maibine de jumătate din executivii chestionaţi principalele motivepentru care ar pleca de la actualul angajator.
O mişcare surprinzătoare a avut loc şi pe piaţa lactatelor de laînceputul acestui an, întrucât Traian Simion, directorul general alAlbalact, a anunţat că se retrage de la conducerea companiei.
Funcţia a fost preluată de Raul Ciurtin, preşedinteleConsiliuliui de Administraţie al Albalact, de la care Simionachiziţionase cu o săptămână înainte de a-şi înainta demisia 1,6%din acţiunile Albalact pentru un milion de euro. O altă mutaresurprinzătoare a fost în cazul companiei farmaceutice Actavis,întrucât Alina Culcea, care ocupa funcţia de director de resurseumane al companiei, a fost numită director general al divizieiActavis din România, marcând unul dintre puţinele cazuri (poatechiar singurul de pe piaţa locală) în care un executiv cu funcţiede HR devine director general.
Un alt executiv plasat pe funcţia de director general laînceputul acestui an este Mihai Matyas, 53 de ani, care a lucrattimp de 13 ani în cadrul Quadrant- Amroq Beverages (îmbuteliatorulPepsi pe piaţa locală), unde ultima funcţie deţinută a fost cea devicepreşedinte pe investiţii şi dezvoltare. Deşi este de scurt timpîn companie, intenţionează să ajute la o creştere a businessului LaFântâna cu până la 10% în acest an, până la aproape 19 milioane deeuro.
"Am fost numit în funcţia de director general al unei companiicare este lider de piaţă pe segmentul de watercoolere (sisteme derăcire-încălzire) la mijlocul lunii aprilie. În viziunea mea,compania trebuie să intre în acest an pe alt segment de piaţă,destinat consumatorilor casnici, care momentan este liber", susţineMatyas, care crede că segmentul home va genera peste un milion deeuro din cifra de afaceri până la sfârşitul anului. El se numărăprintre managerii din prima linie formaţi în QAB care au optatpentru plecarea din companie după integrarea acesteia în PepsiAmericas, iar în prezent mai are un business propriu prin careoferă consultanţă pentru companii din industria alimentară şi abăuturilor.
Expaţii recrutaţi vin pe pachete mai mici
Pachetele de beneficii oferite executivilor străini care vin săocupe funcţii de conducere în companiile locale sunt mai scăzutefaţă de anii anteriori, iar diferenţele dintre veniturile expaţilorşi cele ale managerilor locali sunt din ce în ce mai mici. Totuşi,companiile au păstrat pentru executivii relocaţi cursurile de limbăpentru soţia şi copiii expatului plasat.
"Există o tendinţă a companiilor de a oferi pachete de beneficiimai reduse pentru expaţi. De asemenea, executivii români care aulucrat câţiva ani în străinătate şi care vor să se repatrieze seîntorc să lucreze pe salarii mai mari decât managerii locali, darnu primesc pachetul întreg de beneficii pe care îl primescexpaţii", mai spune Tavoulari. De regulă, angajatorul nu maiasigură cheltuielile cu chiria şi cu şcolarizarea executivuluiromân care s-a întors în ţară să lucreze cu statutul de expat. Deregulă, o multinaţională cheltuie aproximativ 30.000 de euro pelună cu un expatriat care ocupă o poziţie de CEO sau generalmanager, adică 360.000 de euro pe an, salariul net reprezentânddoar jumătate din această sumă.
Salariul de bază al unui CEO, 50% din pachetul debeneficii
Şi executivii români care ocupă funcţii de CEO primesc salariide bază care reprezintă jumătate din valoarea pachetului debeneficii.
"Pe lângă salariul de bază se mai adaugă bonusurile deperformanţă, asigurare medicală internaţională, maşină, telefon saudiverse deplasări sau taxe pentru ca executivul să facă parte dinanumite cluburi. Pentru executivii români nu se plăteşte, deregulă, şi şcolarizarea copiilor", adaugă Popescu. Ea a maiprecizat că angajatorii au oferit pachete salariale mai mici cu15-25% pentru managerii de linie, însă pentru CEO nu s-au schimbatofertele.
Unul din cei mai scumpi executivi plasaţi de la începutul anuluiare un salariu mediu net de 11.000 de euro lunar şi lucrează îndomeniul serviciilor financiare, potrivit lui George Butunoiu, unuldin cei mai cunoscuţi head-hunteri din piaţă. Care este cel maimare venit al unui CEO întâlnit pe piaţa locală?
"Cel mai mare venit de pe o poziţie de CEO despre care am auziteste de 960.000 de euro pe an, din care numai 10% reprezentasalariul fix, pentru o poziţie de CEO în industria berii", explicăButunoiu, managing partner al firmei cu acelaşi nume, care aîncheiat afaceri în valoare de 500.000 de euro anul trecut, înscădere cu 30% faţă de 2009.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
