• Leu / EUR4.9454
  • Leu / GBP5.7743
  • Leu / USD4.8344
Profesii

Pentru ce meserii vor să se pregătească cei mai mulţi români: ospătar, operator date şi agent de pază

Pentru ce meserii vor să se pregătească cei mai mulţi români: ospătar, operator date şi agent de pază

Foto: Shutterstock

Autor: Corina Mirea

30.08.2012, 20:45 1489

Peste 70% din cei care se înscriu la cursurile de calificare şi recalificare profesională sunt persoane care au un loc de muncă, în timp ce doar 11% din numărul total de peste 423.000 de români participanţi la astfel de programe sunt şomeri, potrivit studiului prezentat joi de Blocul Naţional Sindical (BNS), pe baza unui eşantion de 11.000 de respondenţi.

În topul celor mai căutate cursuri de calificare şi recalificare profesională se numără programele care vizează unele dintre cele mai "instabile" locuri de muncă din punct de vedere al duratei de ocupare a acestora - aproape 16,6% din persoanele care au optat pentru o calificare s-au înscris la cursurile de ospătar bucătar, în timp ce 11,7% şi-au ales cursuri de operator şi procesare date şi 9,1% au vrut să se califice ca agenţi de pază. În ciuda acestei instabilităţi, pentru fiecare dintre cele trei meserii locurile de muncă au crescut în ultimii trei ani, de la 15% pentru ospătari până la 19% pentru operatorii de date.

"Cei mai mulţi dintre românii care s-au înscris la aceste cursuri au optat pentru cele mai «volatile» ocupaţii şi cele mai scurte programe de formare de altfel, care durează două sau trei luni", spune Dumitru Costin, preşedintele BNS.

Potrivit studiului, media de vechime a celor mai instabile locuri de muncă variază între 53 de luni (4,4 ani) pentru posturile de ospătari şi 65,6 luni (5,4 ani) pentru cei care lucrează ca agenţi de pază.

La polul opus, cele mai puţin căutate cursuri de calificare şi recalificare de români sunt cele care vizează ocupaţia de administrator turism (doar 1,4% de cereri), agent de vânzări (cu 2% cereri) şi cea de contabil (pentru care au optat 2,3% din cei 11.000 de respondenţi).

În ceea ce priveşte motivaţia alegerii de formare prin intermediul unui curs de calificare sau recalificare, peste 50% dintre cei care au participat la studiu au spus că şi-au dorit să dobândească competenţe necesare unei alte ocupaţii decât a celei în care erau deja calificaţi. În acelaşi timp, doar 3% dintre ei şi-au dorit să obţină o certificare formală a competenţelor pe care le aveau deja într-o anumită ocupaţie.

Din punctul de vedere al eficienţei pe care o prezintă cursurile de calificare şi recalificare în România, atât reprezentanţii BNS, cât şi ministrul muncii Mariana Câmpeanu spun că acestea nu sunt corelate cu cerinţele care există în prezent pe piaţa locală a muncii.

"Cursurile de formare, la fel ca studiile superioare se fac în mod formal în România. Toată lumea vrea să aibă o patalama, fiecare face facultatea aşa cum o face, mulţi îşi iau câte zece masterate, dar nici nu ştiu titlul domeniilor pentru care s-au specializat. La fel se întâmplă şi cu aceste programe de formare. De foarte multe ori sunt organizate pe baza unor stereotipuri, neadecvate pieţei muncii", explică Mariana Câmpeanu.

Unul din motivele pentru care există aceasta discrepanţă stă în inexistenţa comunicării dintre agenţiile de ocupare a forţei de muncă din România şi mediul de afaceri, care nu se implică activ în îmbunătăţirea învăţământului de pe plan local, spune Dumitru Costin.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9454
Diferență: 0,0101
Ieri: 4.9449
Azi: 4.8344
Diferență: 0,5324
Ieri: 4.8088
Azi: 5.7743
Diferență: -0,1763
Ieri: 5.7845
Azi: 4.9860
Diferență: 0,1808
Ieri: 4.9770