România a încheiat 2022 cu o rată a şomajului de 5,6% (464.400 de persoane), nivel asemănător cu cel înregistrat în 2021, în condiţiile în care rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 de ani a fost de 68,5%, în creştere cu 1,4 puncte procentuale faţă de anul anterior, arată datele publicate joi de INS.
În total, populaţia activă a României era de 8,270 milioane persoane, din care 7,8 milioane persoane erau ocupate şi 464.400 persoane erau şomeri.
Dintre cei care aveau un job, 6,6 milioane erau salariaţi, iar ceilalţi (1,14 miloane) intrau sub alte categorii (patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi).
Datele INS arată că, pe segmentul 15-64 de ani rata de ocupare a fost de 63,1%, în creştere faţă de anul anterior cu 1,2 puncte procentuale.
Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (71,5%, faţă de 54,4% la femei). Pe medii de rezidenţă, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (68,6%, faţă de 56,3% în mediul rural).
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 19,7%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 46,7%.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (89,5%). Erau ocupate 64,6% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi 36,6% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.
Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (plus 73.000 persoane), au deţinut în continuare cea mai mare pondere (85,3%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2022 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 13,3% din populaţia ocupată.
Repartizarea populaţiei ocupate pe forme de proprietate arată că sectorul privat a absorbit 82,0% din aceasta; sectorul public concentra 17,3% din populaţia ocupată iar ȋn sectorul mixt lucrau 0,7% dintre persoanele ocupate.
Specialiştii în diverse domenii de activitate reprezentau 18,2% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (17,7%) şi lucrătorii în domeniul serviciilor (17,4%).
Din totalul persoanelor ocupate, 11,3% lucrau în sectorul agricol, 32,8% în industrie sau construcţii şi 55,9% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6928,1 mii persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (22,2%), comerţ (19,9%) şi construcţii (11,0%).
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,0 puncte procentuale (6,0% la bărbaţi faţă de 5,0% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 5,7 puncte procentuale (8,9% în rural faţă de 3,2% în urban).
Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (22,8%) în rândul trsoanelor cu studii superioare.
Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 2,2%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi pesteinerilor (15-24 ani).
Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 14,2%, respectiv 5,2%. Rata şomajului a fost de doar 1,7% în cazul pe în total şomeri) a fost de 38,5%.
Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 12,6%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 55,2%.
