Profesii

Vor ajunge vreodată manageri respinşii din „generaţia bac 2011“?

Vor ajunge vreodată manageri respinşii din „generaţia bac 2011“?

Autor: Adelina Mihai

18.07.2011, 00:03 2489

Acesta este doar unul dintre bancurile care ironizează cele maislabe rezultate din istorie ale elevilor care au susţinut examenulde bacalaureat în acest an. Mai în glumă, mai în serios,implicaţiile aduse pe piaţa muncii de o generaţie formată din peste110.000 de tineri care nu au reuşit să promoveze examenuldefinitoriu pentru evoluţia profesională sunt mult mai grave. Cineva angaja un tânăr care nu ştie să redacteze corect un CV sau săscrie un e-mail, care nu ştie când să pună doi de "i" sau cum săfolosească adverbul "decât"? Când şi cine ar trebui să-i îndrume peelevi în carieră? Poţi ajunge pe o poziţie de management dacă aiastfel de deficienţe?

George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi şi controversaţihead-hunteri de pe piaţa locală, spune că selecţia şi evaluarea înfuncţie de CV-ul transmis de candidaţi se face după nivelulpoziţiei solicitate de aceştia: dacă pentru o poziţie deentry-level se ia în considerare mai mult forma CV-ului (cum aratăCV-ul, coerenţa şi logica în exprimare, greşelile de gramatică saude vocabular), la cei care aplică pentru poziţii de top managementse analizează CV-ul mai mult pe fond (experienţă, realizări,certificări sau abilităţi).

"Este şi normal să fie aşa, când un angajator primeşte în urmaunui anunţ 100 de CV-uri identice, la care diferă doar numele şinumerele de telefon: «M-am născut, am facut liceul şi apoi SpiruHaret...». Dintr-un astfel de CV de începător, chiar şi foartescurt, se pot trage surprinzător de multe concluzii, spre furiacandidaţilor, care nu de puţine ori mi-au spus-o verde-n faţă:«E-te-te, specialistul lui Peşte, păi asta-i important în viaţă, căscriu eu «cunoştiinţe» «noştrii» şi «promt»? Dom'le, important e ceştie omu' să facă şi cum se descurcă în viaţă", a spus Butunoiu.Adesea, interviul de angajare rămâne singura metodă de evaluare atinerilor absolvenţi (acesta rămânând singurul criteriu dediferenţiere între candidaţi) şi că a respins de multe ori tinericare veneau la interviu pentru o poziţie de entry-level în cadrulfirmelor sale.

"A creea", "î-mi" şi "Pipătescu"- cum se exprimăviitoarea generaţie de angajaţi

Elena Gîrlea, profesoară de limba română la un liceu dinBucureşti şi evaluator în cadrul examenului de bacalaureat dinacest an, spune că în ultimii ani s-a remarcat o creştere anumărului de greşeli pe care le fac absolvenţii de liceu laexamene.

"De cinci ani încoace au început să abunde lucrările de greşeligramaticale. Cele mai frecvente sunt cele legate de folosireaincorectă a cratimei, folosirea lui «decât» în construcţiiafirmative, omiterea lui «pe», trecerea de la singular la plural,dezacordurile sau problemele legate de câte litere de «e» cuprindeverbul «a crea». Eu am iniţiat înfiinţarea în acest an a unui cercde limba română, dar elevii nu sunt interesaţi să înveţe", a spusGârlea. Ea a corectat în acest an lucrările unor elevi care auînvăţat la liceele din zonele Rahova şi Ferentari, unde au picatpeste 80% din cei care au dat examenul de bacalaureat la limbaromână. Anul trecut, ea a corectat lucrările elevilor din liceelebune din Capitală, unde majoritatea absolvenţilor de liceu au şipromovat examenul.

"Mai nou, am observat că elevii au început să foloseascăformulări greşite şi în exprimarea orală şi să vorbească mai multmonosilabic. Cred că de vină pentru această situaţie este şi faptulcă vorbesc mult pe messenger", a mai spus Gârlea. O parte dingreşelile întâlnite în acest an în lucrările de la limba română aufost de aproximare fonetică, în sensul că foarte multe greşeli erauîntâlnite în cadrul mai multor lucrări, unde probabil s-au dictatrăspunsurile, iar "Pipătescu" în loc de "Tipătescu" şi "dispete" înloc de "dispută" sunt doar câteva din formulările frecventîntâlnite de unul dintre profesorii care a corectat lucrări de bacîn 2011.

Mai bine de jumătate din cei peste 200.000 de tineri care au datexamenul de bacalaureat în acest an nu au reuşit să obţină 6 laexamen - media notelor la bacalaureat - astfel că rata depromovabilitate a ajuns la 45,7%, după contestaţii eleviiînregistrând cea mai slabă evoluţie din istoria învăţământului.

Recruiterii spun însă că şi absolvenţii, chiar cei de studiisuperioare şi cu experienţă în management, fac greşeli elementareîn exprimare.

"Că CV-urile şi speech-urile candidaţilor sunt pline de «fideştept, nu fii prost, promt, cunoştiinte, noştrii, o parte dincandidaţi a picat (asta spun şi reporterii de la televizor),secretara a cărei priviri, ca să nu mai vorbesc despre "«eternul»postul care l-am avut…", asta nu mai e o surpriză pentru nimeni. Badimpotrivă, aş putea spune, mai degrabă iese în evidenţă un CV carenu are astfel de formulări şi de greşeli", a mai spus Butunoiu,fondatorul companiei cu acelaşi nume, care conduce un business de430.000 de euro.

Când şeful este agramat, nu impune "cunoaşterea limbiiromâne" drept criteriu de selecţie

Profesoara de limba română Gârlea este însă convinsă că eleviicare nu au promovat examenul în această sesiune vor reuşi săpromoveze dacă nu la toamnă, anul viitor şi vor face şi facultate.Nu e de mirare, având în vedere că există manageri care nu ţin contla angajare de greşelile candidaţilor, pentru că şi ei, la rândullor, au fost la fel.

"În cazul poziţiilor de top, aceste greşeli nu mai au niciorelevanţă şi nu au intrat în discuţie aproape niciodată,angajatorii nu dau doi bani pe ele, deşi unele dintre ele potascunde probleme mai serioase de personalitate, de logică, deinteligenţă, ca să nu mai vorbesc despre cultura generală şi delegăturile acesteia cu performanţa în business. Printre manageriide top sunt puţini cei care nu fac greşeli de gramatică sau devocabular; prin urmare, nu e de mirare că nici nu dau importanţăacestor lucruri când sunt ei în postura de angajatori, la rândullor", a mai precizat Butunoiu.

În opinia lui Bogdan Mitrofan, HR Business Partner în cadrulOrange România, este inevitabil să nu se observe greşelile înexprimare ale candidaţilor atunci când vin la interviu, însă esteimportant ca recruiterul să treacă - pe cât posibil - de acestebariere. "Imaginaţi-vă doi teutoni la un turnir. Unul relaxat, cuexperinţă, un altul... la primul său exerciţiu de acest fel, înfaţa unui juriu ce l-ar putea descalifica. Credeţi că nu i-artremura mâna pe sabie? Da, ar putea fi descalificat pentru că sebâlbâie sau pentru că a făcut un dezacord. Pe de altă parte, curăbdare, ai putea vedea ce stă în spatele armurii şi de asemenea aiputea observa potenţialul lui de a deveni un senior cândva.Situaţiile sunt atât de diferite, încât este greu să dai un verdictgeneral valabil", a spus Mitrofan.

Pe măsură ce România îşi pierde avantajul unei ţări cu forţă demuncă ieftină, calificarea angajaţilor va deveni un "must-have"pentru creşterea economică.

Potrivit unei analize a ZF, cei peste 110.000 de absolvenţi deliceu care nu au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat în2011 reprezintă o generaţie care producea şi consuma bunuri şiservicii în economie de aproape un miliard de euro, aceasta fiindvaloarea cumulată a investiţi­ilor în educaţie, a consumului debunuri şi servicii pe care l-ar fi putut avea ca studenţi, a taxeide şcolarizare sau a impozitelor plătite pentru salarii, impozitemai mari în cazul absolvenţilor de studii superioare.

Cum vor reuşi aceşti tineri să intre pe piaţa muncii, să poatălucra în multinaţionale şi să răspundă la e-mailurile trimise de laheadquarter?

"Cred că tinerii învaţă singuri să redacteze e-mailuri, dacă nu,vor fi nevoiţi să înveţe. Îmi amintesc vremea când, fiind elev înşcoala primară, corespondam prin scrisori cu un văr. La şcoală neînvăţau cum să punem titlul, distanţa primului paragraf, cum săîndoim marginea hârtiei astfel încât să delimităm o line etc. Acumavem şabloane prestabilite în Outlook şi Word. Totul e mai simplu",a precizat Bogdan Mitrofan de la Orange.

Nici cei cu experienţă nu ştiu să-şi redactezeCV-urile

Avocata Melania Ghizdeanu spune că atunci când s-a ocupat derecrutări, se baza pe CV-urile venite de pe site-urile derecrutare, care aveau o calitate destul de slabă, din cauză că nuexistă modele de CV-uri actualizate pe site-urile noastre care săfie în conformitate cu tendinţele de pe piaţa europeană sauamericană.

Melania Ghizdeanu, avocat în cadrul Melania Ghizdeanu Law Office: Nimeni nu evidenţiază în CV-uri abilitatea de a coordona o echipă - nu scriu câte persoane au avut în subordine sau ce ordin de mărime aveau bugetele gestionate, care a fost modul în care s-au implicat în această supervizare sau coordonare."CV-urileerau pline cu foarte multe informaţii personale, mai multe decâterau necesare. Descrierea experien­ţei profesionale era făcută înmod superficial, nimeni nu a evi­denţiat, de exemplu, abilitatea dea coordona o echipă - nu scriau câte persoane au avut în subordinesau ce ordin de mărime aveau bugetele gestionate, care a fost modulîn care ei s-au implicat în această supervizare sau coordonare. Îngeneral, lucrurile de esenţă pentru cineva care vrea să angajezesunt cu totul trecute cu vederea de către candidaţi", a spusGhizdeanu, care conduce compania de consultanţă juridică debusiness Melania Ghizdeanu Law Office. Anterior, ea a condus timpde şase ani departamentul juridic al grupului siderurgic Tenaris.Ea a mai precizat că CV-urile sunt redactate în formate simpliste,care nu se pliază pe ceea ce caută angajatorul şi care nu permitcititorului să vadă ce profil are candidatul şi că astfel de cazurise întâmplă şi în cazul candidaţilor care au experienţă de lucru înmultinaţională.

Nu de aceeaşi părere este însă Ioana Marcu, directorul deresurse umane al Orange România, care spune că există suficient demulte informaţii pe internet despre cum se redactează un CV.

"Multe din aplicaţii sunt în limba engleză, dar şi în acestecondiţii nu cred că sunt cazuri semnificative de greşeligramaticale. În funcţie de poziţia căutată şi de experienţacandidatului, poate fi descalificat sau nu din acest motiv, dar înmod cert că un astfel de candidat nu intră în interviu cu speranţemari din partea angajatorului", a spus Marcu.

Indiferent pe ce poziţii şi în ce companii vor reuşi să seangajeze tinerii care au făcut istorie în învăţământul românesc, einu fac decât să marcheze rezultatul celor peste 100 de schimbăriaduse la legile învăţământului în 20 de ani de capitalism. Pânăcând profesorii nu vor avea salarii mai mari şi care să nu fieinfluenţate de promovabilitatea elevilor la clasă (profesorii carelasă mai mult de 50% din elevii unei clase corigenţi sunt acuzaţică nu reuşesc să-i motiveze să înveţe şi sunt plătiţi în funcţie denumărul de elevi promovaţi), este greu de crezut că şcoala vafurniza candidaţi bine pregătiţi pentru piaţa muncii. Iarpierderile pentru economie sunt în valoare de "procente din PIB",după cum spunea Vasile Iuga, country manager al firmei de audit şiconsultanţă PricewaterhouseCoopers.

AFACERI DE LA ZERO