Romania la raport

Legea salarizarii unitare isi demonstreaza esecul. Este acceptat tacit faptul ca cei de la varf nu traiesc din salarii

Legea salarizarii unitare isi demonstreaza esecul. Este acceptat tacit faptul ca cei de la varf nu traiesc din salarii

Cei patru ministri (foto de la stanga la dreapta), Vasile Blaga - Interne, Radu Berceanu - Transporturi, Adriean Videanu - Economie, Elena Udrea - Dezvoltare si Turism, sunt cel mai adesea aratati cu degetul atunci cand vine vorba despre amestecarea politicii cu afacerile, pentru ca sunt patru politicieni extrem de bogati, cu relatii bune si cu membrii altor partide, dar si cu alti oameni de afaceri. Blaga, Videanu si Berceanu au fost recent si tinta presedintelui Traian Basescu, care i-a criticat indirect la o reuniune a PD-L ca nu l-ar sustine pe premierul Emil Boc, refuzand sa faca restructurari la ministerele pe care le conduc pentru a pastra in functie clientela politica.

09.06.2010, 00:00 144

"In Romania, ca in orice alta tara, dupa cativa ani trebuierevazut sistemul salarial. Numai ca trebuie sa vii cu un proiectmai bun decat precedentul. Proiectul legii salarizarii unitare nueste doar diletent, dar nu rezolva problema, ci impiedica punereain miscare a resurselor si energiilor", arata Andrei Marga, rectoral Universitatii Babes-Bolyai, fost ministru al educatiei.

Nici macar ministrii nu vad in aceste diferente de salariio problema care ar trebui sa ii preocupe: ministrul de finanteSebastian Vladescu nici nu a raspuns la intrebarile ZF legate desalariile soferilor din minister, care ajung sa depaseasca 4.000 delei, in vreme ce Attila Cseke, ministrul sanatatii, sustine casecretarul general al ministerului a castigat pe merit dublulsalariului ministrului in aprilie, pentru ca ar fi primit un"bonus" care se acorda prin lege functionarilor publici in apriliesi apoi in octombrie.

"Daca un ministru isi da seama ca subordonatii sai castiga maimult si nu spune nimic, el lasa loc interpretarii ca ar castigadin alte surse, ceea ce este, evident, ilegal", crede AndreiMarga.

"Functia ajuta afacerile"

Analistul economic Aurelian Dochia crede ca nicaieri in lume ceicare ajung in functii guvernamentale nu se duc pentru salarii. Suntoameni cu ambitii politici care isi cladesc o cariera. Insa elnuanteaza: "Din pacate sunt multi care profita si functia le ajutaafacerile. Mai sunt si exemple contrare, cum e premierul Emil Boc,care a investit in ultimii zece ani intr-o cariera politica, darcare nu are afaceri".

Nimeni din Guvern nu a vorbit in ultimele zile de necesitatea caseful fiecarei institutii publice sa aiba cel mai mare salariu, nusecretara sau soferul, o situatie care va conduce catreprofesionalizarea institutiilor publice, o atitudine corecta inceea ce priveste raporturile de munca, va crea premisele pentruconstruirea unor cariere pe merit, si nu pe relatii, si va duce incele din urma la o functionare eficienta a statului, in folosulcetatenilor.

Insa atata vreme cat atitudinea sefilor acestor institutii va fiuna de nepasare - din interventiile publice nu reiese ca ministriiar fi deranjati de faptul ca subordonatii castiga mai mult decatei, e limpede ca in sistemul public nu va exista oprofesionalizare. Din declaratiile de avere ale majoritatiiministrilor, secretarilor de stat sau parlamentarilor se vede caacestia traiesc foarte bine fara salariul de la stat, drept urmarenu acest venit pe care il primesc ii responsabilizeaza pentruactivitatea pe care o depun.

Pentru o suma putin mai mare de 1.000 de euro, putini oameni detop din mediul privat ar veni sa lucreze la stat, in functii dedecizie, iar majoritatea celor care ajung in aceste pozitii suntpersonalitati influente, cu nume greu in mediul politic, care auconstruit averi in ultimii ani, au cotizat la partid pentru a puteafi promovati in functii publice si care continua sa faca bani bunisi pe durata mandatului.

"Este si un pacat al nostru ca am criticat clasa politicacerandu-le sa faca mult pe bani putini, pentru ca indirect acestlucru conduce la sustinerea coruptiei. Politicienii nu isi potplati campaniile din salarii de 4.000 de lei, ei trebuie sa cauteresurse pentru sustinerea campaniei. De aici se naste o dilema dacasunt firmele clientele politicienilor sau invers. Noi inca nuacceptam ca politica este o profesie si trebuie platitaprofesionist. La mijlocul anilor '90, cand campaniile electorale auinceput sa devina scumpe, atunci au aparut si oamenii politici cuexperienta care traiesc din retelele pe care le-au organizat",crede Cristian Parvulescu, profesor la Scoala Nationala de StiintePolitice si Administrative.

Mai devreme sau mai tarziu numele unui demnitar ajunge saconteze mai mult decat capacitatile sale manageriale.

Oamenii de afaceri ajunsi in politica profita de pe urmafunctiei publice. Ei sunt tolerati de mediul de afaceri. Si astapentru ca afacerile cu statul pe care le controleaza acesti oamenide afaceri ajunsi demnitari raman cele mai banoase si cele maisigure. Indiferent care este cursul unei afaceri cu statul, in celedin urma statul isi va plati datoriile catre firmele private.

Ministrii, "baietii buni"

Ministrii sunt vazuti drept "baieti buni" nu numai pentru caplatesc datoriile, dar pentru ca de cele mai multe ori pretullucrarilor publice poate fi majorat, deadline-urile sunt aproapemereu incalcate, iar firmele nu sunttrase la raspundere pentrueventuale erori in proiectarea lucrarilor.

"Majoritatea acestor oameni aflati in functii inalte au facutaveri din politica si le obtin din politica. In 1989 eram toti maimult sau mai putin egali din punct de vedere material. Unii auintrat in politica si au facut averi. Se poate spune ca si dinconfict de interese, dar pe vremea aceea nu era reglementatconflictul de interese si chiar daca mita sau foloasele necuveniteerau reglementate, a trecut mult timp de atunci ca sa mai poata ficercetate eventualele fapte.

Pentru ei activitatea politica este foarte lucrativa. Nu castigadirect, ci indirect din reteaua clientelei politice", arataCristian Parvulescu, profesor la Scoala Nationala de StiintePolitice si Administrative.

Sunt si situatii in care ministrii "se ajuta" intre ei: vezicazul Mitrea, fostul ministru de la transporturi si lucrari publicecare si-ar fi construit o vila cu materiale de la o agentie aflatain subordinea sa, cel putin asa se arata in rechizitoriul unuidosat disjuns din dosarul Zambaccian. Sunt si cazuri recente,semnalate in presa: ginerele ministrului de interne Vasile Blaga arfi primit un contract pentru paza "cu dedicatie" de la CompaniaNationala a Huilei - una din companiile cu cele mai mari datorii lastat aflata in subordinea ministrului economiei AdrieanVideanu.

Dorin Cocos, sotul Elenei Udrea, ministrul dezvoltarii,si-a construit o avere din afacerile cu Primaria Capitalei, candinstitutia a fost condusa de oameni de frunte ai PD, Traian Basescusi Adriean Videanu. Videanu insusi este suspectat ca a vandutborduri produse la firma sa Primariei Capitalei, iar anul trecut,pe cand era ministru, Banca Nationala a ales marmura de la Marmosimpentru a decora trotuarul din jurul sediului sau central.

Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, este si el un nume pebuzele tuturor celor care vorbesc despre afaceri in constructii.Berceanu este un specialist al lansarilor de proiecte, dar niciunulnu a fost dus la capat in timpul mandatelor sale, iar marile firmede constructii obtin amanari dupa amanari la finalizareatermenelor. Berceanu este milionar in euro, dar spune ca si-ainchis firmele de constructii de ani buni.

Multi oameni au ajuns ministri in institutii care nu au legaturacu parcursul lor profesional. Elena Udrea, ministrul dezvoltarii, afacut dreptul la o facultate particulara, in vreme ce ministrul deinterne Vasile Blaga este tot absolvent de Politehnica.

Fara o pregatire profesionala adecvata

Majoritatea celor care au ajuns in functii de demnitate publicain ultimii 20 de ani in Romania au studii care nu au legatura cufunctiile pe care le-au preluat politic. De pilda, Ioan AvramMuresan, electronist, Ludovic Orban, electronist, sau Dan Motreanu,un fost absolvent de filosofie, au fost ministri aiagriculturii.

Fara o minima pregatire profesionala este greu de asteptat caministrii sa poata sa managerieze domeniile pe care le conduc.Lipsa competentelor si apetitul pentru numiri politice este motivulpentru care se si inconjoara de o armata de consilieri, bineplatiti, chiar mai bine platiti decat ministrii, au masini cusoferi si secretare, dar care rareori isi justifica prezenta.Dovada sta performanta guvernelor din ultimii ani.

"Nu poate exista o reglementare care sa acopere toatesituatiile, sa separe perfect politica de afaceri. Aceasta nu sepoate nicaieri in lume. In Italia, premierul Silvio Berlusconi aimbinat afacerile cu politica. In tarile de jos, majoritatea sunt politicieni de cariera, care nu auafaceri. In SUA, Obama nu ar fi ajuns niciodata presedinte farasprijinul marilor corporatii care investesc sute de milioane dedolari in cariera sa. Sunt unele firme in SUA care dau bani sipentru un candidat, si pentru celalalt, iar dupa alegeri, atuncicand se dezbate o lege care ar putea sa le afecteze afacerile potface lobby la presedinte. Dar depinde evident si de specificulfiecarei tari. In Romania acum imaginea politicii este cea a unuidomeniu in care iti poti aranja afacerile", arata AurelianDochia.

Exemplul francez: Functionarii publici sunt elitatarii

Termenul de "ministru" vine din latinescul "minister" careinseamna "primul servitor". Sunt, in Romania, ministrii primii"servitori" ai tarii?

In Franta, un ministru este numit "agent al puteriiguvernamentale". Iar puterea guvernamentala este exercitata,constitutional, prin armata si prin corpul functionarilor statului.Functia de ministru este incompatibila cu cea de parlamentar, cuorice functie de reprezentare profesionala cu caracter national sicu oricare alta functie publica sau activitate profesionala.Ziaristul francez Jonas Mercier arata ca legea nu le impuneexplicit ministrilor sa nu aiba afaceri. Pe de alta parte, aceastainterdictie deriva din obligatia ca ei trebuie sa se dediceexclusiv activitatii pentru care au fost investiti de presedinteleRepublicii - de aici incompatibilitatea lor cu alte functii. (InRomania, majoritatea ministrilor sunt si parlamentari.) Ministriifrancezi pot, in schimb, sa-si conserve mandatele locale (primar,consilier) pe perioada mandatului ministerial si pot scrie carti.In privinta functionarilor publici (Franta are un corp alfunctionarilor extrem de extins - 1,7 mil. de functionari de stat;are, in total, 5,1 mil. de "agenti ai functiei publice"), acestiasunt un corp de elita. Promovarea se face exclusiv prin concurs,sunt evaluati permanent si promoveaza exclusiv in functie deperformanta. Urmeaza scoli de elita, iar cei care doresc sa ajungala varful statului trec, aproape toti, prin examenele ScoliiNationale de Administratie(ENA), una dintre cele mai puterniceinstitutii de invatamant din Franta. Ei nu pot exercita altefunctii publice sau private si nu pot avea nicio afacere. Neputandavea cumul de functii, nu pot avea nici cumul de salarii sau altebeneficii (a se vedea ce se intampla la noi cu angajatii dinministere care sunt si in alte consilii de administratie. Esteadevarat ca, la noi, cei care au aceste cumuluri nu suntfunctionari publici, ci sunt numiti pe functii, dar chestiunearamane). In schimb, functionarii publici sunt, in Franta, foartebine platiti si foarte bine vazuti. De asemenea, sunt privilegiatiin raport cu alti angajati, cand vine vorba despre contributia lapensii: au pensii speciale si platesc cu 3% mai putin la fondul depensii decat restul angajatilor din Franta. Abia in ultimii aniFranta - una dintre cele mai birocratice tari ale UE - si-a pusproblema reducerii numarului de functionari. 43% din bugetulstatului se duce, anual, pe salariile functionarilor si pepensii.

Exemplu britanic: Mai putin decat la privat

In Marea Britanie sunt mai putin de 500.000 de persoane carelucreaza in "Civil Service" - armata de functionari britanici carecuprinde angajatii din tot aparatul administrativ, din ministere siagentii guvernamentale, care nu sunt numiti politic.

In Marea Britanie sunt in total peste 6 milioane de persoanecare sunt platite din bugetul de stat, planul noului premier DavidCameron fiind concedierea a peste 200 000 de angajati din sectorulpublic, pentru a face economii de aproximativ 6 miliarde de lireanual.

Membrii "Civil Service" sunt birocrati de cariera cu salariianuale de aproximativ 22.400 de lire sterline si cu pensii mult maimici, de aproximativ 6.000 de lire sterline pe an.

Site-ul oficial al "Civil Service" precizeaza ca 10% din venitulunui functionar public este un "bonus" care nu se acorda dacaangajatii nu isi ating tintele stabilite prin contract. Asadar,veniturile celor mai multi functionari public de la stat este maimic cu aproximativ 2.000 de lire anual, precizeaza institutia,pentru ca foarte putini ating stadardele impuse.

De asemenea, media venitului anual al unui functionar publiceste mai mic cu aproximativ 2.000 de lire decat media salariilordin mediul privat, spre deosebire de Romania unde cei mai multifunctionari publici castiga mai mult decat angajatii din mediulprivat.

AFACERI DE LA ZERO