Special

Cea mai râvnită hartă a României: În Bihor sunt rezerve moderate de magneziu, iar în Munţii Parâng se află rezerve de grafit. Ce alte materii prime critice, esenţiale pentru tranziţia energetică, mai ascund adâncurile României?

Autor: Roxana Petrescu

23.03.2024, 17:01 8529

Un grup select de 34 de materii prime critice, din care 17 sunt considerate a fi materii prime strategice, sunt în centrul procesului istoric al Uniunii Europene de tranziţie energetică. Litiul, cobaltul şi nichelul se folosesc pentru vehiculele electrice, borul este utilizat pentru turbinele eoliene, magneziul este utilizat pentru industrii cu valoare adăugată mare cum sunt cea aerospaţială, auto sau de apărare, iar grafitul este esenţial pentru mobilitatea electrică. Problema majoră a UE este că în acest moment e dependentă de importurile de materii prime critice, cum a fost dependentă de gazul rusesc, dar intenţia este de a schimba acest lucru. Primul pas va fi ca fiecare stat cu potenţial să-şi revizuiască adâncurile pentru a vedea câte dintre materiile prime critice pot fi extrase măcar parţial de aici. Aparent, România are ce pune pe masă, aceasta fiind practic a doua şansă pe care mineritul o poate primi. ZF a încercat să realizeze o hartă a materiilor prime critice pe care le are România, pornind de la datele publice, în absenţa unui răspuns oficial din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Rezultatul îl descoperiţi în „Analiza de luni“.

„În noiembrie 2023, UE a ajuns la un acord provizoriu cu privire la un act european privind materiile prime critice, întrucât se preconizează că cererea de pământuri rare va creşte exponenţial în următorii ani. Materiile prime critice sunt materii prime de mare importanţă economică pentru UE, cu un risc ridicat de întrerupere a aprovizionării din cauza concentrării surselor lor şi a lipsei unor produse de substituţie bune şi accesibile ca preţ“, se arată pe site-ul Consiliului European. Actul, Critical Raw Materials Act (CRMA), urmăreşte creşterea şi diversificarea aprovizionării cu materii prime critice a UE, consolidarea circula­rităţii, inclusiv a reciclării şi sprijinirea cercetării şi a inovării privind eficienţa utilizării resurselor şi dezvoltarea de înlo­cuitori. În acest moment, China produce 60% din pământurile rare, un grup de 17 superelemente folosite în tehnologiile de vârf, cum ar fi smartphone-urile sau computerele. Tot China deţine 13% din producţia de litiu şi 58% din capacităţile de procesare globale, piaţa producţiei de litiu fiind dominată de Australia şi Chile. Litiul este un element cheie în producţia de baterii pentru telefoanele mobile, laptopuri sau maşini electrice. Dar China este economia dominantă când vine vorba de partea de procesare. Ţara rafinează circa 35% din cantităţile de nichel, 58% din cele de litiu, 65% din cobalt şi 87% din pământurile rare, arată datele publice. Cobaltul, de exemplu, este un element cheie pentru energia eoliană, şi deşi extracţia se realizează mai ales în Congo (circa 70%), datele arată că în spatele minelor sunt tot acţionari din China.

Revenind la UE, prin intermediul CRMA blocul îşi propune ca la nivelul anului 2030 să extragă circa 10% din necesarul de materii prime critice strategice, 17 din cele 34 identificate în total, să recicleze 25% din ceea ce foloseşte şi să proceseze intern circa 40% din necesar. Mai mult, gradul de dependenţă faţă de un singur furnizor terţ nu poate fi mai mare de 65%. Iar pentru a ajunge la acest obiectiv comun, fiecare stat va avea o misiune de îndeplinit.

„Aceste obligaţii pot include dezvoltarea şi implementarea de programe naţionale de explorare pentru o mai bună mapare a resurselor geologice, a programelor de circularitate economică care determineă un grad mai mare de reciclare şi deci pot reduce cererea“, spune pentru ZF, Johanna Bernsel, purtătoare de cuvânt pentru piaţa internă, industria de apărare, spaţială, educaţie, tineret, sport şi cultură la Comisia Europeană. Dincolo de aceste lucruri, statele care au un potenţial în ceea ce priveşte materiile prime critice sunt obligate să facă o legislaţie suplă, să implementeze birouri single point pe zona de avizare astfel încât proiectele pentru extragerea acestor materii prime să poate contribui la atingerea ţintelor europene.

Pe plan local, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), aflată în subordinea Seretariatului General al Guvernului (SGG), ar trebui să facă această muncă de actualizare a resurselor minerale de care dispune România. ANRM nu a răspuns până la închiderea ediţiei solicitării ZF. Nici Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului nu a dat curs solicitării, în contextul în care instituţia ar trebui să fie direct interestă de oportunităţile de creştere economică pe care această nouă eră în activitatea de minerit ar putea să le aducă pe plan local.

Cu toate acestea, la finalul anului 2022, instituţia a elaborat un document, Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice – orizont 2035, care dă câteva indicii despre potenţialul României din zona de materii prime critice. „Pentru atingerea obiectivelor prevăzute în planul pentru M.P.C. (materii prime critice), CE a stabilit o alianţă europeană în domeniul materiilor prime (E.R.M.A.), care se va concentra pe nevoile cele mai presante, creşterea rezilienţei UE în ceea ce priveşte lanţul valoric al pământurilor rare, magneţilor, metalelor de bază ş.a. CE va colabora cu statele membre şi cu regiunile pentru a identifica proiectele de minerit şi de prelucrare din U.E. care pot fi operaţionale până în 2025“, se arată în documentul amintit.

Tot în Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice – orizont 2035 se arată că realizarea unei evaluări a bazei naţionale de materii prime critice are o importanţă cu totul deosebită. „Principalii beneficiari ai materiilor prime critice sunt operatorii care activează în domeniul tehnologiilor înalte (aerospaţiale, aero­nautică, electronică, echipamente medicale, baterii solare, laptopuri), al tehnologiei semiconductorilor (telefonie mobilă, G.P.S., internet, fibre optice), al automaticii şi electronicii, industriei siderurgice şi metalurgice, al preparării minereurilor (prin tehnologii curate), în industria aliajelor, a materialelor refractare şi a polimerilor etc. Aceştia se află în ţările bogate, care fac investiţii constante în cercetare şi inovare şi urmăresc dezvoltarea ţărilor lor.“

Pe plan local, sunt oportunităţi, unele cu un bun potenţial de exploatare, dar sunt şi rezerve necercetate geologic. Astfel, din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice cunoscute şi posibilităţi de exploatare fac parte nisipurile cuarţoase şi grafitul. Din categoria resurselor nemetalifere, economic impor­tante, cu rezerve geologice necunoscute fac parte mineralele de bor, fosforitele. Mai departe, din categoria resurselor metalifere economic foarte importante, cu rezerve geologice necunoscute şi cu un potenţial moderat fac parte cromul, magneziul, germaniu şi telurul.

Din categoria resurselor metalifere economic importante, cu rezerve geologice neevaluate şi cu un potenţial moderat: stibiu (antimoniu), wolfram (tungsten) şi pământuri rare (TR).

„Sunt perspective reduse de descoperire a unor resurse de cobalt, indium, niobiu, galliu, minerale din grupa platinei“, se mai arată în documentul realizat de Ministerul Economiei.

„Unul dintre articolele CRMA prevede ca statele membre timp de un an după intrarea în aplicare a Actului să-şi pregătească propriile programe naţionale de explorare. Asta înseamnă că fiecare stat membru va trebui să se ducă pe teren şi să descopere resursele care sunt. Evident, să revadă datele pe care le au la dispoziţie şi apoi să vadă dacă sunt şi alte posibilităţi. Sunt acum tehnologii de mapare, totul este digitalizat, sunt extrem de multe posibilităţi acum să identifici ce există în sol“, a explicat Mădălina Ivănică, deputy head of unit DG Grow, în cadrul intervenţiei sale din ZF Power Summit 2024, eveniment care a avut loc în perioada 27-29 februarie, în Bucureşti.

DG Grow este o prescurtare pentru Direcţia Generală Piaţă Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri şi este o divizie a Comisiei Europene. Ivănică a precizat că în timp ce statele nordice sunt ceva mai avansate cu această mapare a resurselor minerale, aşteptarea este ca toate statele să vină în 2025 cu programe de explorare actualizate.

„Vom cere statelor membre ca la un an după intrarea în vigoare a CRMA să prezinte un program de explorare şi datele care vor fi în programele de explorare vor fi făcute publice astfel încât să putem atrage investitori, ca fiecare companie care doreşte să investească într-un stat membru să poată vedea unde sunt resursele, care este calitatea lor, ce cantităţi avem şi aşa mai departe“.

Reprezenta DG Grow a subliniat că România este o ţară bogată în astfel de resurse, critice sau strategice pentru tranziţia energetice. „România are foarte multe resurse de materii prime critice şi materii prime strategice. Actul diferenţiază, vorbim de materii prime critice, dar facem un zoom pe materii prime strategice. Astea sunt materiile care sunt esenţiale pentru tehnologiile verzi, pentru construcţia de panouri solare, eoliene, baterii electrice, etc“. Ea a arătat spre resurse precum grafitul şi magneziul din România.

„România are resurse foarte importante, în special pentru producţia de baterii avem grafit, avem magneziu în România, poate există şi capacitatea în România de a beneficia de astel de proiecte strategice ca să devolte producţie industrială locală în Româna“, a conchis Mădălina Ivănică.

Mădălina Ivănică, deputy head of unit DG Grow: Vom cere statelor membre ca la un an după intrarea în vigoare a CRMA să prezinte un pro­gram de explorare şi datele care vor fi în programele de explorare vor fi făcute publice astfel încât să putem atrage investitori, ca fiecare companie care doreşte să investească într-un stat membru să poată vedea unde sunt resursele, care este calitatea lor, ce cantităţi avem şi aşa mai departe.

 

Din cele 34 DE MATERII PRIME CRITICE IDENTIFICATE, a fost creată o listă specifică de materii prime strategice (a se vedea cu galben închis sub cele 17 materii prime strategice) pentru materiile prime care se preconizează că vor creşte exponenţial în ceea ce priveşte aprovizionarea, care au cerinţe de producţie complexe şi, prin urmare, se confruntă cu un risc mai mare de probleme de aprovizionare. Această listă va fi revizuită periodic.

Sursa: Consiliul Uniunii Europene
 

 
HARTA UE PRIVIND PRODUCŢIA DE MATERII PRIME CRITICE
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24