• Leu / EUR4.7729
  • Leu / GBP5.5580
  • Leu / USD4.3160
Special

Conferinţa ZF/BT Hello, Cluj! Antreprenorii din Cluj: Avem nevoie de un fond de risc prin care românii să parieze pe idei de afaceri inovatoare fără să aştepte banii înapoi

Autor: Mădălina Panaete

24 oct 2019 775

Clujul, unul dintre cei mai importanţi poli din IT-ul, dar şi din businessul local, poate creşte mai mult şi prin înfiinţarea unui fond de risc, prin care antreprenorii, dar nu numai, să parieze pe idei de afaceri inovatoare, fără a aştepta banii înapoi.

„Trebuie să existe un capital de risc unde lumea nu vrea banii înapoi. Clujul este în top 3 poli în IT. Exportăm creier, know-how. Noi, ca români, avem un talent natural pentru IT, noi exportăm 90% din produse în SUA sau Europa, cei de acolo vin cu marketing şi acolo produsul ajunge să aibă altă valoare. Putem crea această valoare aici. Nu avem oameni de produs, nu avem fonduri de risc, nu avem multe. Dar eu m-aş uita la ce avem. Ar trebui mai mult apetit de risc“, consideră Daniel Tămaş, fondator al Digitap, antreprenor care a creat o plaftormă de publicare a jo­cu­rilor în browser. El a fost prezent la con­ferinţa Hello, Cluj!. la care au participat peste 120 de antreprenori şi manageri.

La rândul lui, Teodor Negrea, fondator al businessului FORM Space, specializat în organizări de evenimente şi activ şi în zona de restaurante, spune că intrarea sa în business a fost făcută cu ajutorul pictorului Adrian Ghenie.

 „Trebuie să ai încredere în tine şi să nu-ţi fie frică de eşec. Să aveţi în credere în orice vă doriţi. Eu am crezut. Adrian Ghenie m-a susţinut financiar când am intrat în business“, a spus el.

Clujul este unul dintre cei mai importanţi poli de business de pe plan local, fiind al treilea cel mai important judeţ ca nivel al PIB-ului, după Bucureşti şi Timişoara. Deşi Clujul nu pune în prezent multe afaceri mari româneşti pe harta businessului local, la capitolul inovaţii în business stă mult mai bine decât Bucureştiul. „Din fericire pentru noi Clujul este din multe puncte de vedere o locomotivă pentru economia României. Cred cu tărie că unii dintre liderii viitori ai economiei româneşti sunt încă firme tinere şi nu ştim de ei. Acest sector foarte efervescent, foarte dificil, cu toate instabilităţile cu care se confruntă, va duce după el toată România“, a spus Tiberiu Moisă, director general adjunct IMM şi MidCo în cadrul Băncii Transilvania. El crede că ideea unui fond de risc dedicat comunităţii de antreprenori locali este una foarte bună.

„Am avut probabil din cauza vremurilor nu foarte îndepărtate o problemă legată de încredere şi de modul în care reuşim să cooperăm unii cu alţii. Lucrurile se schimbă odată ce se schimbă generaţiile. Vom învăţa din nou să cooperăm de la firmele tinere. Acestea lucrează altfel împreună. Eu cred că businessul este primul loc unde societatea românească va începe să vadă schimbarea“, a explicat el. La rândul ei, Felicia Tulai, fon­da­toarea a producătorului de uleiuri presate la rece Luna Solai, spune că Clujul s-a dezvoltat în ultimii ani şi datorită faptului că antreprenorii şi-au dat frâu liber imaginaţiei.

„Provocarea şi temerea pe termen scurt este lipsa forţei de muncă. Cu toate că vin studenţii în Cluj, pentru noi, antreprenorii, se simte lipsa forţei de muncă. Mi-e teamă să dezvolt afacerea pentru că dezvolţi nişte proiecte, dar tehnologia nu este suficientă, ai nevoie de forţă de muncă. Oamenii au devenit comozi pentru că ajutoarele sociale sunt mari. În plus, libertatea angajatului este foarte mare. Nu ştii dacă mai vine la muncă a doua zi“, a spus ea. Pe de altă parte, cea mai mare temere a antreprenorilor tineri din Cluj este să nu rămână la acelaşi nivel.

„Mi-e frică să nu mă plafonez, să nu mai am viziune. Duc nişte lupte ca să-mi găsesc perspectiva de viitor, să nu rămân la nivelul la care sunt acum. (...) Funcţionez pe vise, am avut un vis nu neapărat să fac un ceas, ci să creez ceva. Chiar dacă nu am fost angajat, am vrut să fiu altfel. Am vrut să am o viaţă mai liberă, dar nu am ştiut că vine cu un pachet atât de amplu de provocări, beţe în roate şi nopţi nedormite. Însă uitându-mă în spate nu cred că aş putea să stau într-o multinaţională să lucrez pentru viaţa altuia, ci să lucrez pentru visul meu“, a povestit Ruben Perju, cofondator al producătorului de ceasuri Noah.

La rândul lui, Andi Daiszler, marketing manager la Daisler Print House, spune că cea mai mare temere a sa este să nu realizeze ceva pentru viitoarele generaţii.

„Celor care vor să se apuce de antreprenoriat le-aş spune să lase să vină lucrurile la ei. Aud foarte multe poveşti cu oameni care au vrut să facă ceva, le-a fost teamă, dar în final ceva s-a întâmplat şi şi-au dat seama că pot face ce-şi doresc. Eu cred că noi ca oameni suntem programaţi să mergem mai sus. Va exista tot timpul dorinţa de a face lucruri pe care nu le-a mai făcut nimeni.“

 

 

Tiberiu Moisă, director general adjunct IMM şi MidCo, Banca Transilvania 

♦ Este realmente un moment de efervescenţă mai ales în zona firmelor tinere, un moment aşa cum nu a mai fost. Însă această efervescenţă nu este răspândită în toată ţara. Pe de altă parte, din fericire pentru noi Clujul este din multe puncte de vedere o locomotivă pentru economia României.

♦ Cred cu tărie că tărie că unii dintre liderii viitori ai economiei româneşti sunt încă firme tinere şi nu ştim de ei. Acest sector foarte efervescent, foarte dificil, cu toate instabilităţile cu care se confruntă, va duce după el toată România.

♦ Niciodată nu am avut atâtea credite din punct de vedere cantitativ în portofoliu cât avem acum. Una dintre mulţumirile noastre nu este doar aceea că banca a crescut, ci că banca a crescut în moduri diverse. Nu există un portret-robot despre cum arată un antreprenor român căruia îi dăm credite. Avem mai multe modele pentru fiecare tip de afaceri.

♦ Serviciile se dezvoltă mult mai rapid în România decât producţia şi nu ai cum ca bancă să nu te uiţi la acest sector. Este un trend normal care se observă în toate ţările care se dezvoltă.

♦ Clujul nu are un fond de risc dedicat comunităţii de antreprenori locali. Mi se pare o idee foarte bună de a crea un astfel de fond.

♦ Parte dintre problemele companiilor româneşti - accesul dificil la forţa de muncă, recrutările din ce în ce mai complicate, faptul că uneori credem că ceea ce facem nu mai e suficient pentru comunitate - sunt şi expresia dezvoltării acestui oraş şi a economiei locale. Dacă nu am fi avut aceste probleme, am fi fost într-un oraş subdezvoltat. Deşi sunt probleme pe care trebuie să le rezvoltăm sunt probleme din categoria „nice to have“ (e bine că le avem - n.red.).

♦ Am avut probabil din cauza vremurilor nu foarte îndepărtate o problemă legată de încredere şi de modul în care reuşim să cooperăm unii cu alţii. Lucrurile se schimbă odată ce se schimbă generaţiile. Vom învăţa din nou să cooperăm de la firmele tinere. Acestea lucrează altfel împreună. Eu cred că businessul este primul loc unde societatea românească va începe să vadă schimbarea.

♦ Unele lucruri se fac, dar cred că putem face mai mult. Comunitatea şi oraşul se vor putea dezvolta altfel pentru că momentul pe care îl avem (de efervescenţă - n.red.) are substanţă şi poate să dureze mai mult.

 

 

 Teodor Negrea, fondator, FORM Space

♦ FORM Space este un spaţiu de performance cu o capacitate de 1.000 de persoane la Cluj Arena. Eu activez în sectorul de organizări de evenimente de 20 de ani. Am început la Fabrica de Pensule cu Boiler Club. De acolo, a pornit ideea Electric Castle. După patru ani am ieşit din proiectul Electric Castle şi am pus bazele FORM Space, Perform Cafe, cu o capacitate de 150 de persoane, Stories by Form în Piaţa Muzeului şi avem brandul împreună cu alţi parteneri, Meat Busters, noi ne ocupăm de food trucks. Şi proiectul nostru special este clubul Midi. Vrem să renaştem acest proiect, nu putem  să-l lăsăm să moară, a fost primul club de muzică de electronică din România, pe locul 25 în lume. L-am preluat în vară şi l-am redeschis şi urmează şi un festival anul viitor. Nu mă văd să fac altceva. Trebuie să faci ceea ce te pricepi cel mai bine. Dacă o faci cu plăcere, poţi să vinzi, lumea simte că faci cu plăcere. Proiectele mele au fost reflexia mea, asta transmiţi.

♦ Trebuie să ai încredere în tine şi să nu-ţi fie frică de eşec. Să aveţi în credere în orice vă doriţi. Eu am crezut. Adrian Ghenie m-a susţinut financiar când am intrat în business.

♦ Eu am început de jos. Acum mi se pare că oamenii fug de muncă. Toţi tinerii vor să ajungă peste noapte sus, să sară peste etape. Ne place să avem statut. 

♦ Clujului îi lipseşte viziunea. Se întâmplă lucruri pentru că sunt oameni care pun umărul cu pasiune. La nivel de management al oraşului nu există viziune.

♦ Eu aş investi în tineri. Când ai tineri smart, şi businessurile vor creşte. De asemenea, aş organiza mai multe întâlniri între antreprenori. De aici vin ideile.

 

 

Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania

♦ Încercăm să aflăm de la antreprenori care sunt provocările noi. Auzim mereu de o criză nouă care nu mai vine. Însă sunt provocări de actualitate precum digitalizarea, schimbarea demografică sau probleme care apar în fiecare zi. Astfel, scopul nostru este să ascultăm mai mult antreprenorii şi să aflăm care sunt provocările şi aşteptările oamenilor de afaceri.

 

 

Ruben Perju, cofondator, Noah

♦ Împreună cu colegul meu Iosif Harasemiuc am pornit acest business acum cinci ani. Producem şi ceasuri personalizate, folosim materiale neconvenţionale, lemn exotic şi materiale preţioase. Ne bucurăm să creăm un produs atipic într-o piaţă care n-a mai văzut asemenea lucru de mult. Producţia de ceasuri a murit şi noi încercăm să punem România pe harta orologeriei.

♦ Dacă ar fi să întorc timpul înapoi aş merge tot pe zona de creaţie, creaţia de produs, chiar şi pe zona de locuinţe. Am terminat arhitectura şi asta mi-am dorit să fac, să creez. 

♦ Funcţionez pe vise, am avut un vis nu neapărat să fac un ceas, ci să creez ceva. Chiar dacă nu am fost angajat, am vrut să fiu altfel. Am vrut să am o viaţă mai liberă, dar nu am ştiut că vine cu un pachet atât de amplu de provocări, beţe în roate şi nopţi nedormite. Însă, uitându-mă în spate nu cred că aş putea să stau într-o multi­naţională să lucrez pentru viaţa altuia, ci să lucrez pentru visul meu.

♦ Mi-e frică să nu mă plafonez, să nu mai am viziune. Duc nişte lupte ca să-mi găsesc perspectiva de viitor, să nu rămân la nivelul la care sunt acum. Mă atrag ceasurile făcute manual în proporţie de peste 90%. În prezent, 10-15% din comenzi merg la export. Lunar, 15 comenzi din cele pe care le avem merg peste hotare. Am lucrat la un ceas smart, avem conceptul, iar la începutul anului viitor vrem să reluăm acest proiect pentru că finalul de an este plin pentru noi. Vrem să mergem pe Kickstarter ca să luăm finanţare.

♦ Cred că este important pentru noi, antreprenorii, să ne întâlnim, să iasă fiecare din bula lui şi să audă idei noi.

 

 

Felicia Tulai, fondatoarea, Luna Solai

♦ Businessul Luna Solai a luat naştere în 2012. În anul 2011 am renunţat la activitatea mea dintr-o multinaţională şi m-am alăturat părinţilor mei. Am creat un business de producţie de ulei presat la rece pentru că nu se găsea pe piaţă acest produs la acel moment. Acum piaţa de ulei presat la rece este în creştere, încă nu a ajuns la maturitate. Este o piaţă în formare.

♦ Aş lua-o de la capăt. A fost o provocare pentru că la acel moment nu am crezut că pot fi antreprenor. A fost un pariu cu mine şi nu cred că m-am dezamăgit. Aş lua-o oricând de la zero.

♦ Am avut curajul de a crea acest produs, de a-i prezenta beneficiile şi apoi de a prezenta magazinelor de profil: cu produse bio, naturiste. Gama de produse include uleiuri din şase tipuri de seminţe pe care le procesăm, inclusiv bio. Anul acesta am produs 90.000 de litri de ulei. 80% din producţie este ulei de floarea-soarelui pentru că şi gustul nostru este obişnuit cu acest tip de ulei. Însă, se vine şi uleiul de dovleac, de nucă şi de cânepă. Uleiul de floarea-soarelui este cel mai vândut produs pentru că este o tradiţie în zona Transilvaniei.

♦ Sfatul meu pentru antreprenori este să-şi urmeze visul.

♦ Cred că în momentul în care am luat această decizie 1% din cei care mă cunoşteau au crezut în mine. Însă dacă nu aş fi avut experienţa părinţilor mei nu mi-ar fi fost uşor.

♦ Îndemnul meu este să vă urmaţi visul. Trebuie să ai răbdare şi să fii perseverent cu ideile pe care le-ai setat.

♦ Mie îmi place cum s-a dezvoltat Clujul şi cum antreprenorii au dat frâu liber imaginaţiei. Provocarea şi temerea pe termen scurt este lipsa forţei de muncă. Cu toate că vin studenţii în Cluj, pentru noi, antreprenorii, se simte lipsa forţei de muncă. Mi-e teamă să dezvolt afacerea pentru că dezvolţi nişte proiecte, dar tehnologia nu este suficientă, ai nevoie de forţă de muncă. Oamenii au devenit comozi pentru că ajutoarele sociale unt mari. În plus, libertatea angajatului este foarte mare. Nu ştii dacă mai vine la muncă a doua zi. 

♦ Am nevoie de manipulant, dar şi manageri. Pe partea de execuţie e greu să găseşti. Trebuie reînviate şcolile de meserii, să se facă practică la locul de muncă.

 

 

Daniel Tămaş, fondator, Digitap

♦ Noi am creat prima platformă de publicare a jocurilor în browser. Noi nu credem în aplicaţii, credem că în cinci ani aplicaţiile nu vor avea sens.

♦ Am început tot în gaming în 2007 cu fostul meu coleg de bancă din liceu. Nu ştiam absolut nimic, dar am făcut o firmă, însă pe parcurs am învăţat tot ce era legat de business.

♦ Am ajuns să fim unul dintre cele mai mari studio-uri de jocuri din Europa de Est, până acum am făcut 4.000 de jocuri, avem parteneri în toată lumea şi am avut circa 1,5 miliarde de jucători. Cu Digitap vrem să schimbăm modul în care lumea consumă jocuri în viitor. Cred că cuvântul cheie pentru viitor este personalizarea. Fiecare va accesa jocul preferat, fie VR, fie pe calculator, fie pe mobil.

♦ Piaţa de jocuri din România poate fi mai mare de 1 mld. euro, iar motivul este simplu. 60-70% din veniturile de pe Apple Store şi Google Store vin din jocuri. Tot mai multă lume intră online şi Europa are un nivel de penetrare destul de mare, dar în ţările în curs de dezvoltare este încă loc de creştere. E un business pe care noi vrem să-l facem din Cluj oriunde în lume.

♦ Toţi factorii au contribuit la dezvoltarea Clujului, de la mediul politic la administraţia locală. Avem cafenele mai bune, drumuri mai bune şi internet mai bun faţă de acum 15 ani. Nu-ţi dai seama că se întâmplă şi asta îţi oferă anumită lejeritate. Nu mai trebuie să te gândeşti că ai nevoie de o maşină mai bună ca să mergi la job sau că nu eşti în siguranţă. Toate acestea fiind rezolvate, poţi să te concentrezi pe business, pe cum poţi să contribui la societate.

 

 

Andi Daiszler, marketing manager, Daisler Print House

♦ Daisler Print House este o afacere de familie şi se ocupă cu realizarea de printuri, dar nu numai. Facem proiecte mai mici sau mai mari pentru clientul final sau pentru companii, livrăm soluţii printate sau soluţii de design la cerere. Este o afacere începută de mama mea în urmă cu 16 ani şi este condusă în continuare de ea.

♦ Piaţa din Cluj este extrem de competitivă. În domeniul nostru este o competiţie extrem de mare, ne luptăm atât cu jucători mai vechi de pe piaţa dim Cluj, cât şi cu companii din afara judeţului. De când am lansat site-ul, comenzile au început să vină atât din afara judeţului, cât şi din afara ţării. Trebuie să fim constant atenţi la ce se întâmplă în oraşe mari care au istorie în acest domeniu, cât şi în afara graniţelor ţării. Trebuie să vedem care sunt trendurile şi provocările care urmează să ajungă şi la noi.

♦ Modelul nostru de afaceri este extrem de atipic pentru piaţa locală. Avem o zonă de producţie în centrul oraşului, care deserveşte şi un showroom. Cred că un model sustenabil pe nişa aceasta poate fi importat din străinătate pentru că suntem cu ochii pe nişte jucători similari cu afaceri de regulă în Marea Britanie sau SUA, care fac ceva similar cu ceea ce facem noi.

♦ Teama mea cea mai mare este să ajung la capătul liniei fără să las ceva în urmă, ceva demn, ceva ce să ajută lumea să meargă mai departe. Celor care vor să se apuce de antreprenoriat le-aş spune să lase să vină lucrurile la ei. Aud foarte multe poveşti cu oameni care au vrut să facă ceva, le-a fost teamă, dar în final ceva s-a întâmplat şi şi-au dat seama că pot face ce-şi doresc. Eu cred că noi ca oameni suntem programaţi să mergem mai sus. Va exista tot timpul dorinţa de a face lucruri pe care nu le-a mai făcut nimeni.

♦ Cred că nu ne ascultăm unii pe alţii. Rolul meu în companie este acela de manager de marketing, la mine ajung toate cererile, toate iniţiativele care au nevoie de sprijin, toţi oamenii care au idei despre cum să printeze o carte altfel. Datoria mea este să analizez fiecare cerere în parte şi să dau un răspuns.

♦ Observ multe uşi închise în Cluj. Când fac acelaşi lucru în Bucureşti, lucrurile se întâmplă mult mai repede.

♦ Eu aplic regula celor cinci minute: să ascult cinci minute. Clientul trebuie să aibă timp să explice ceea ce doreşte şi în acest lucru ne ajută să înţelegem şi să ne facem treaba cât mai bine. Anul trecut toate tipăriturile folosite de pavilionul României de la Biennale di Venezia le-am făcut noi. Şi am ajuns să facem asta chiar datorită celor cinci minute.

Cele mai citite ştiri
Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7729
Diferență: 0,3764
Ieri: 4.7808
Azi: 4.3160
Diferență: 1,0323
Ieri: 4.3144
Azi: 5.5580
Diferență: 0,5463
Ieri: 5.5850
Azi: 4.3412
Diferență: 0,9534
Ieri: 4.3531