♦ Cu plusuri şi cu minusuri, cu bune şi cu rele, cu deschideri şi cu închideri, cu tranzacţii, dar şi cu concedieri ♦ Aşa ar putea fi sumarizat anul 2023 pentru economia autohtonă, un an mult aşteptat postpandemie, dar şi post 2022, marcat la rândul său de o inflaţie record şi un război la graniţă ♦ Unele lucruri s-au schimbat anul acesta, dar altele au rămas la fel ♦ Spre exemplu, inflaţia a rămas mult peste nivelul optim (deşi a coborât sub 10%), dobânzile sunt şi ele ridicate în continuare, iar la graniţa României se duce acelaşi război ♦ Pe de altă parte, pe scena geopolitică a lumii, dar şi pe cea economică s-au întâmplat multiple lucruri noi, evenimente pe care Ziarul Financiar le-a relatat şi analizat de-a lungul anului ♦ Dintre toate, jurnaliştii ZF au selectat 23, mai exact acelea care şi-au pus cel mai tare amprenta asupra economiei româneşti în anul 2023. E vorba de tranzacţii şi listări, dar şi de lansări, e vorba de investiţii importante pentru economie, dar şi de închideri de fabrici ♦ Nu în ultimul rând, pe listă îşi fac loc şi evenimente politice, dar cu impact economic, cum ar fi faptul că România a ratat intrarea în spaţiul Schengen ♦ Ce urmează? Vom afla în 2024.
Listarea Hidroelectrica
Cel mai important eveniment al pieţei de capital din România în anul 2023 este şi cel mai important din istoria postdecembristă de circa 30 de ani a Bursei de Valori Bucureşti: listarea Hidroelectrica (H2O) într-o ofertă de 9,3 mld. lei prin care Fondul Proprietatea (FP) a vândut deţinerea de 20% din companie. Astfel, cea mai mare companie din România a devenit şi cea mai mare companie listată la Bursa de Valori odată cu debutul acţiunilor la tranzacţionare pe 12 iulie 2023. Hidroelectrica are o evaluare bursieră de 59 mld. lei după o apreciere de aproape 30% a preţului acţiunilor. În acţionariatul său au intrat toate cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, cu o deţinere de 10%, plus investitori care până acum nu au avut nicio legătură cu piaţa de capital locală.
Statul român şi-a păstrat deţinerea de 80% din cel mai mare producător de energie electrică al ţării.
Bursa de Valori Bucureşti, la maxime
Listarea Hidroelectrica şi evenimentele ulterioare, precum cea mai mare repartizare de dividende din istoria Bursei de Valori, rezultatele financiare în creştere pentru unele companii şi încetinirea ritmului de creştere al inflaţiei, au determinat ca indicele principal BET să spargă în premieră pragul de 15.000 de puncte şi să ajungă la un maxim istoric. Mai multe „blue chip-uri“ de la Bucureşti au atins în 2023 evaluări istorice: Banca Transilvania, OMV Petrom, Transport Trade Services, iar altele se apropie maxime multianuale: Digi, Sphera, Romgaz. De la începutul anului 2023 investitorii de la Bursa de Valori au un randament de circa 30% prin prisma evoluţiei indicelui şi de 40% cu tot cu dividende, arată datele BVB. Evoluţia a venit pe un fundal de creştere a numărului de investitori la aproximativ 170.000, un maxim istoric. Lichidiatea pe segmentul de acţiuni a fost în 2023 de circa 100 mil. lei.
Start pentru cel mai mare buget de modernizare al României: 100 mld. euro
Anul 2023 este primul din următorii ani care marchează cele mai mari intrări de fonduri europene pe care le-a cunoscut ţara: 100 mld. euro sunt pe masă din mai multe programe în următorii şapte ani. Întrebarea este: cât se va absorbi din aceştia?
Anul curent s-a aflat la confluenţa dintre mai multe programe europene masive: a fost ultimul an pentru programul financiar multianual 2014-2020; Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a început să prindă tracţiune şi s-au contractat proiecte în valoare de 30 mld. euro; s-a dat startul programului financiar multianual 2021-2027 (46 mld. euro); s-au lansat apeluri din Fondul de Modernizare (14 mld. euro) pentru reducerea gazelor cu efect de seră şi a început Planul Naţional Strategic (PNS) 2023-2027, cu o alocare de 16 mld. euro. Răzvan Botea
Braşovul a primit singurul aeroport construit de la zero în ultimii 50 de ani
Singurul aeroport construit de la zero în ultimii 50 de ani a fost deschis anul acesta la Braşov. Investiţia în aeroport s-a ridicat la 140 milioane euro din care 120 milioane euro au venit de la bugetul local, iar 20 milioane euro de la bugetul naţional. Aeroportul se află în administrarea Consiliului Judeţean Braşov. Aeroportul este primul din România care are un turn de control virtual, operat de la Arad, însă din cauza lipsei forţei de muncă calificate, aeroportul este nevoit să funcţioneze cu un program de funcţionare de 12 ore, de la 7 până la 19. Acesta a fost unul dintre principalele motive care au creat conflicte între autorităţile locale, Romatsa şi operatorii aerieni.
DAN Air a fost primul operator aerian care a introdus curse regulate de pe aeroportul Braşov. Din cauza neînţelegerilor şi a amânării prelungirii programului de funcţionare, compania aeriană şi-a mutat operaţiunile pe aeroportul din Bacău. În prezent, pe aeroportul Braşov mai există doar două curse către Londra şi Dortmund, operate de Wizz Air, care a început operarea din Braşov în luna august. De la deschiderea aeroportului din iunie şi până la sfârşitul lunii octombrie, Aeroportul Braşov a înregistrat peste 61.000 de pasageri au zburat dinspre şi înspre acest terminal, potrivit datelor Asociaţiei Aeroporturilor din România.
O nouă tranzacţie pe piaţa serviciilor medicale private: ARES şi Brain Hospital au preluat de la italieni spitalul Monza
Finalul de an a adus o nouă tranzacţie pe piaţa serviciilor medicale private, unde jucătorii mari îşi consolidează poziţia prin investiţii de la zero sau prin achiziţii. În ultimii ani, de altfel, piaţa serviciilor medicale private a fost foarte efervescentă, bifând mai multe tranzacţii.
Grupul ARES, specializat în cardiologie intervenţională, şi Brain Hospital, specializat în neurochirurgie, au cumpărat spitalul de chirurgie cardiovasculară Monza din Bucureşti de la Policlinico din Monza.
Anul trecut, italienii de la Monza au vândut şi spitalul de oncologie din cadrul Enayati Medical City către turcii de la Memorial Hospital. Italienii deţineau 80% din spitalul de oncologie.
Primul spital Monza (de chirurgie cardiovasculară) a fost deschis în Bucureşti, în zona Arenei Naţionale, în urma unei investiţii de 40 de mil. de euro şi a devenit operaţional în 2012 ca centru de excelenţă în chirurgie cardiovasculară.
Centrele Ares, specializate pe domeniul cardiologiei intervenţionale, preluate în 2019 de americanii de la Highlander Partners, au finalizat anul trecut cu afaceri de 17,6 milioane de euro. ARES deţine în prezent 10 săli de angiografie (un test de imagistică care utilizează raze X pentru a vizualiza vasele de sânge ale organismului – n. red.) în şapte centre din Bucureşti, Cluj-Napoca, Piteşti, Constanţa şi Tulcea şi trei clinici multidisciplinare, cu focus pe cardiologie, în Cluj-Napoca, Ares-Cardiomed.
Brain Institute şi-a început activitatea în 2013 în cadrul Spitalului Monza, dezvoltat ca un centru în neurochirurgie cerebrală, rino-neurochirurgie şi chirurgie ORL. Până în prezent, la Brain Hospital s-au desfăşurat anual în jur de 2000 de intervenţii de neurochirurgie, ORL.
Nokian a ales Oradea pentru o investiţie care poate ajunge la 1,8 mld. euro
Producătorul finlandez de anvelope Nokian Tyres, unul dintre cei mai importanţi jucători mondiali de pe această piaţă, a început construcţia unei noi fabrici la Oradea, o investiţie de 650 mil. euro. Primele anvelope se estimează că vor fi produse în a doua jumătate a anului 2024, iar producţia de anvelope comerciale este programată să înceapă la începutul anului 2025. „Această investiţie reprezintă un pas strategic important pentru dezvoltarea şi creşterea noastră viitoare. O unitate de producţie de nivel mondial în Europa reprezintă o etapă cheie în extinderea capacităţii şi crearea unei platforme echilibrate de producţie pe măsură ce noua fabrică Nokian Tyres este construită“, a spus Jukka Moisio, preşedinte şi CEO al Nokian Tyres, în timpul conferinţei de presă care a marcat demararea lucrărilor pentru noua fabrică. Investiţia în noua unitate de producţie va fi asigurată din fonduri proprii ale companiei finlandeze, dar şi dintr-un ajutor de stat. u
Nokian Tyres aşteaptă decizia finală din partea Uniunii Europene cu privire la cererea sa de finanţare UE în valoare de aproximativ 100 mil. euro, aprobată de Guvernul României anul acesta.
Grupul Ahold Delhaize a preluat lanţul Profi de la fondul de investiţii Mid Europa Partners
Grupul Ahold Delhaize, proprietarul reţelei de supermarketuri şi magazine de proximitate Mega Image, a cumpărat recent retailerul Profi de la fondul de private equity MidEuropa Partners. Deal-ul aşteaptă acordul autorităţilor din domeniul concurenţei pentru a fi finalizat. Tranzacţia a avut o valoare a întreprinderii (enterprise value) de 1,3 mld. euro pre-IFRS16 şi 1,8 mld. euro post-IFRS16. Este de departe cea mai mare tranzacţie din retailul românesc şi totodată cel mai important deal din 2023 din România. Prin această achiziţie, grupul Ahold Delhaize ar putea ajunge liderul comerţului românesc, detronând Lidl, jucătorul nou creat având peste 2.500 de magazine şi afaceri de 20 mld. lei anul trecut.
În contextul în care tot comerţul modern are circa 4.300 de magazine şi afaceri de aproape 100 mld. lei anul trecut, rezultă că retailerul ce va apărea (dacă dealul primeşte ok-ul Concurenţei) din alipirea Mega Image şi Profi va avea mai bine de jumătate din universul de magazine şi o cincime din vânzări.
Rămâne de văzut dacă cele două reţele vor fi unite sau vor funcţiona separat în continuare, aşa cum Lidl şi Kaufland sunt independente deşi au acelaşi proprietar - grupul Schwarz.
E important de menţionat că Profi şi Mega Image sunt poziţionate diferit în piaţă. Mega Image a fost, încă de la început, o reţea activă în zonele dezvoltate, fiind poziţionată în segmentul clienţilor cu venituri medii şi peste medie, un fost CEO al reţelei afirmând anterior că retailerul nu intră în lupta pentru cel mai mic preţ. Între timp, compania şi-a mai schimbat poziţionarea, lansând şi campanii centrate pe preţ, dar în continuare lanţul e activ în oraşe şi în judeţe dezvoltate din punct de vedere economic. Profi, pe de altă parte, s-a poziţionat ca un retailer cu preţuri mici şi cu formate diferite – Profi Super, Profi City, Profi Go şi Profi Loco, unul chiar adaptat mediului rural, e vorba de Loco. Compania a acoperit chiar şi sate şi comune din România când niciun alt retailer modern nu a făcut-o.
Primul spital din România construit integral din donaţii
Toamna lui 2023 a adus şi inaugurarea oficială în Bucureşti a primului spital dedicat copiilor bolnavi de cancer, construit integral din donaţiile a 350.000 de oameni şi 8.000 de companii. Spitalul constuit în curtea unităţii Marie Curie a fost realizat după ce Asociaţia Dăruieşte Viaţă, condusă de Oana Gheorghiu şi Carmen Uscatu, a strâns donaţiile, iar construcţia a durat cinci ani.
Investiţia totală în spital a fost de peste 50 mil. euro, iar unitatea medicală are nouă etaje şi 180 de paturi. Spitalul va avea statut de unitate publică, astfel că pacienţii vor beneficia gratuit de serviciile medicale. În această clădire, se vor muta o parte din secţiile Spitalului Marie Curie. De altfel, planul ONG-ului care a construit acest spital este să facă o a doua clădire pentrru a muta şi estul secţiilor Spitalului Marie Curie, care se va transforma ulterior în spaţiu de cazare, de învăţare.
Este primul spital de copii cu statut de unitate de stat construit în ultimii 30 de ani, din donaţii private, în vreme ce autorităţile care se ocupă de sănătate - Ministerul Sănătăţii sau autorităţile locale în subordinea cărora sunt mare parte din spitale, nu reuşesc să ridice o unitate nouă, de la zero.
Anul concedierilor din IT - de la cei mari până la cei mai mici
2023, un an cu inflaţie mare, acces scump la capital şi companii care au devenit brusc alergice la risc, preferând proiecte de IT mai mici - cu rezultate uşor de previzionat, a fost unul în care companiile de tehnologie - de la giganţi precum Microsoft până la companiile la început de drum - au fost nevoite să-şi restructureze operaţiunile şi să taie costurile, inclusiv prin concedieri. Multe dintre marile corporaţii, cu know-how în restructurări şi reorganizări, au reuşit să facă relativ discret aceste schimbări - un bun exemplu fiind Microsoft, care practic şi-a redus numărul de oameni şi a schimbat aproape peste noapte modul de organizare din România şi din regiune. Companiile de tech au răspuns astfel scăderii cererii sau chiar scăderii numărului de proiecte, tendinţă care se resimte inclusiv în industria de outsourcing, care primeşte mai puţine proiecte de dezvoltat - o situaţie resimţită puternic de numeroasele companii din România care trăiesc pe baza acestui tip de proiecte.
Scumpirea capitalului şi reticenţa investitorilor de a-şi pune banii în proiecte care ard cash dar nu fac profit a dus şi la un regres al finanţărilor pentru start-up-uri, astfel că unele proiecte s-au închis, iar altele au tăiat drastic, inclusiv din oameni.
O noutate pentru România, care s-a obişnuit până acum să vadă doar start-up-uri care cresc, a fost că inclusiv proiecte mari - printre care FintechOS - au fost nevoite să corecteze excese din trecut - expansiunea pe prea multe pieţe mai exact, reducând numărul de oameni. Alte proiecte, precum GoodLegal - cu finanţări atrase de 1,2 mil. euro - s-au închis.
În acest context deloc favorabil industriei de IT, România a decis să elimine parţial scutirile de taxe pentru programatori, IT-ştii pierzându-şi parţial din statutul de răsfăţaţi ai pieţei muncii. În condiţiile scăderii cererii din piaţa de IT şi a incertitudinii legate de evoluţiile din 2024, multe companii - inclusiv dintre cele mari - au decis să nu suporte din propriul „buzunar“ noile taxe, astfel că mulţi dintre programatorii de pe piaţa locală s-au trezit cu venituri mai mici de la finele acestui an. Problemele din piaţa de IT au apărut şi într-un context în care statul român mai mult discută despre digitalizare decât face cu adevărat, unul dintre puţinele proiecte tech finanţate din PNRR care a avansat fiind cel în care sunt implicate SRI şi STS - dezvoltarea unei platforme de cloud guvernamental.
Dacia Duster III, maşina care readuce uzina de la Mioveni la capacitate maximă
Duster III este considerat a fi al treilea cel mai important model Dacia lansat în ultimii 20 de ani, după primul Logan în 2004 şi primul Duster în 2010. În premieră, Duster III vine pe noua platformă a Renault - CMF-B - după două generaţii care au avut o platformă îmbunătăţită derivată din cea a lui Clio II. Mai mult, Renault repoziţionează Duster ca fiind o maşină compactă, iar acum Dacia va avea trei modele în segmentul C - Jogger, Duster şi Bigster din 2025. Uzina de la Mioveni rămâne singurul sit unde va fi produs Duster, în timp ce Jogger va fi transferat şi spre Tanger pentru a face loc lui Bigster. În premieră, Duster III a pornit de la proiectul românului Victor Sfiazof, care acum lucrează pentru marca Alpine, în cadrul Grupului Renault, a fost conceput de inginerii de la Renault Technologie Roumanie utilizând tehnologiile Renault din Bucureşti şi testat la Titu.
În 2022, Duster a fost cel mai vândut SUV din Europa către clienţii persoane fizice. Zilnic, aproape 1.000 de vehicule Duster ies de pe linia de asamblare a uzinei Dacia de la Mioveni, ceea ce echivalează cu o cadenţă apropiată de un vehicul pe minut! Până acum, primele două generaţii, în 13 ani de carieră, au fost produse în peste 2,2 milioane de exemplare.
ZF 25 de ani – Ziarul Financiar a împlinit un sfert de secol
Zi de zi am relatat despre momentele importante din viaţa voastră, despre etapele pe care le-aţi parcurs. Am scris când aţi deschis o fabrică, dar şi când i-aţi închis uşile alteia. Am scris când aţi dus produsele voastre dincolo de graniţe, din New York până în Tokio, dar şi când v-aţi întors acasă şi aţi pariat pe comunitate. Am scris când aţi reuşit să obţineţi un nou brevet de invenţie, când aţi certificat un produs din portofoliul vostru sau când aţi creat ceva nou, inovativ. Am scris când v-aţi listat la Bursa de Valori Bucureşti, dar şi despre intenţia voastră de a o face.
Am scris câţi bani aveţi în conturile de la bănci, dar şi despre datoriile pe care le vor plăti copiii şi nepoţii voştri, pentru că aţi luat decizia să vă împrumutaţi. Am scris despre cum băncile au pus umărul la investiţiile necesare în industrie, în educaţie, în sănătate sau în construcţii.
Am scris despre cum au început lucrările la autostrada Moldovei, despre cum s-a făcut podul peste Dunăre de la Brăila, am scris ce aşteptări aveţi – să folosiţi gazul din Marea Neagră, dar şi ce maşini vă plac, ce mâncaţi, cum vă îmbrăcaţi, câţi bani daţi pe mâncare sau pe haine sau unde vă faceţi vacanţele. Apoi, am scris despre voi. V-am arătat pe voi cei care aţi avut curajul să puneţi lucrurile în mişcare şi cum căutaţi zilnic „ulei“ să ungeţi roţile acestui ansamblu. Am scris şi despre insolvenţe, falimente, companii care au dispărut, de la start-up-uri la cel mai mare jucător din piaţa asigurărilor. C-au fost bune, c-au fost rele, evenimentele din acest an au umplut zilnic paginile noastre. Dimineaţa, căutam subiecte sau veneau spre noi. Pe unele le-am scris repede şi cu drag, pe altele greu, pentru că aveam nevoie de mai multe informaţii şi pe altele nu voiam să le scriem, dar am făcut-o pentru ca voi să fiţi informaţi. Nu ne-am fi dorit să se întâmple, dar am scris despre oamenii care au murit în urma unor accidente de muncă, din neglijenţă, din nepăsare sau din rea-voinţă, despre medicii care iau şpagă, despre profesorii care nu-şi dau interesul să predea, dar şi despre elevii care nu-i respectă. Însă, mai mult decât orice, am scris despre potenţialul care nu e atins fără o strategie, iar conducerea României pare să nu o aibă acum nici în minte, darămite pe foaie.
În fiecare zi, pe zf.ro au apărut, în medie, 100 de ştiri. Astfel, în 2023, am acoperit o parte semnificativă din viaţa voastră prin intermediul a 3.500 de ştiri. A fost un an cu multe evenimente marcante – probabil am avut un număr istoric de nunţi, amânate din 2020 încoace – şi pentru noi toate au fost importante, dar unul, în mod special. În acest an, ZF a împlinit 25 de ani. Pentru noi a fost un an de creştere, un în care ne-am maturizat mai mult decât oricând, un an în care am venit să vă ascultăm de aproape, prin organizarea conferinţelor în oraşele mai mici, un an în care ne-am implicat mai mult în scrierea ştirilor socio-economice şi un an în care am v-am lăsat să vă spuneţi singuri poveştile la emisiunile noastre, de la eşecuri la succese până la lecţiile învăţate.
Am ajuns aici datorită viziunii celor care zilnic decid cum aşezăm subiectele în pagină, cum le abordăm şi de ce e important să o facem aşa. Am ajuns aici, pentru că am avut o strategie care ne-a făcut mari. Iar voi, dacă ne citiţi de la început, aţi parcurs peste 100.000 de file din povestea noastră.
Tranzacţiile din sistemul bancar
UniCredit Bank vrea să cumpere Alpha Bank România, Intesa Sanpaolo preia First Bank, iar Banca Transilvania se apropie de achiziţia OTP, finalizarea tranzacţiilor fiind estimată pentru 2024.
Anul 2023 a adus efervescenţă în sectorul bancar românesc, continuând consolidarea, cu tranzacţii surpriză de fuziuni şi achiziţii. Fondul american de investiţii J.C. Flowers & Co a ajuns în octombrie 2023 la un acord cu grupul italian Intesa Sanpaolo pentru ca Intesa să cumpere First Bank România.
De asemenea, într-o tranzacţie surpriză, cu negocieri ţinute secret până la anunţul operaţiunii, UniCredit Bank România, subsidiara de pe piaţa locală a grupului italian cu acelaşi nume, fuzionează cu banca românească cu capital elen Alpha Bank România, care dispare de pe piaţa autohtonă după aproape 30 de ani de existenţă. Finalizarea tranzacţiilor este estimată pentru 2024.
Banca Transilvania se apropie de achiziţia OTP Bank România, tranzacţie care îi va consolida poziţia de lider al bankingului românesc. Aceasta este a patra bancă pe care o achiziţionează Banca Transilvania, după Volksbank, Bancpost şi Idea Bank. Finalizarea acestor tranzacţii este estimată pentru anul 2024.
Aceste tranzacţii vin după ce în 2022 se finalizase integrarea Idea Bank (redenumită Salt Bank) în Grupul Banca Transilvania, iar Vista Bank (fosta Marfin) a finalizat fuziunea cu Credit Agricole Romania. În 2022 a fost încheiat şi procesul de fuziune prin absorbţie dintre EximBank, (bancă deţinută de statul român prin Ministerul Finanţelor) şi Banca Românească.
Falimentul Euroins
Anul 2023 a adus un nou faliment mare pe piaţa asigurărilor, cel al Euroins România, liderul pieţei RCA, rămas să preia ştafeta de la falimentara City Insurance. Pe data de 17 martie 2023, ASF a retras autorizaţia de funcţionare a Euroins, a constatat starea de insolvenţă şi a demarat procedura de promovare a intrării în faliment, după ce societatea nu a putut veni cu capitalul necesar, astfel încât să îşi continue activitatea în limitele legale. Paguba estimată în urma acestui faliment este de până la 5 mld. lei, însemnând aproape dublu faţă de falimentul City Insurance. După falimentele influenţate şi de supravegherea defectuoasă ASF, acum instituţia are o nouă conducere. Având în vedere haosul creat de un al doilea mare faliment, la o diferenţă de nici doi ani de precedentul, ASF a propus o formă de plafonare a tarifelor RCA, tarife care ajunseseră de la simplu la dublu, chiar triplu.
Deşi măsurile luate de ASF au avut ca scop să diminueze problemele în urma falimentului, acestea s-au dovedit a fi doar măsuri de peticeală, după ce supravegherea defectuoasă din ultimii cel puţin şapte ani a dus la patru mari falimente în piaţa asigurărilor, City Insurance, Euroins, Astra Asigurări şi Carpatica. Acum, ASF are o nouă conducere care preia moştenirea lăsată în urmă de fosta conducere. Rămâne de văzut dacă în următorii cinci ani de mandat, şefii ASF vor păşi în afara tiparului defectuos creat de ani buni sau doar va adânci incompetenţa instituţiei.
Elveţienii de la Clariant au închis fabrica de 140 mil. euro de lângă Craiova la doar un an de la deschidere
Elveţienii de la Clariant au decis la începutul lui decembrie 2023 să închidă fabrica de la Podari, Dolj unde produceau bioetanol, un combustibil bio care urma să fie folosit în industria auto. Decizia vine după doar un an de la punerea în funcţiune a unităţii de producţie. În total, 140 mil. euro a costat construcţia fabricii, dintre care 40 mil. euro au fost bani din fonduri europene.
Reprezentanţii Clariant spun că au închis fabrica de bioetanol din Podari după ce nu a atins randamentele vizate ale grupului şi mergea pe pierderi. Întreaga construcţie de la Podari va fi vândută către un alt jucător industrial sau va fi dezmembrată, au mai transmis oficialii Clariant România.
Fabrica din România a fost o primă încercare de a scala o tehnologie nouă de producţie pe care Clariant a testat-o doar în Germania. Aceasta ar fi fost prima fabrică de această dimensiune din Uniunea Europeană. Închiderea fabricii are ecou şi asupra tranziţiei energetice spre un combustibil alternativ, nepoluant, care, la o asemenea scară, s-a dovedit un eşec. În România, Clariant avea circa 120 de angajaţi.
Cea mai aşteptată decizie din energie: lansarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră
Pe 20 iunie 2023, cea mai aşteptată decizie de investiţii din sectorul energetic a fost luată, OMV Petrom şi Romgaz anunţând decizia finală de investiţii pentru proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Astfel, anul 2027 ar putea marca intrarea primelor molecule de gaz din zona de mare adâncime a Mării Negre în sistemul naţional de transport. Ca o ironie, 2023, anul marelui anunţ, putea fi de fapt anul începerii producţiei dacă România nu s-ar fi jucat în 2018 cu legea offshore. Investiţiile sunt de 4 miliarde de euro, rezervele recuperabile sunt de 100 de miliarde de metri cubi, echivalentul consumului intern pe 10 ani.
Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor comerciale offshore de gaze naturale Domino şi Pelican Sud include zece sonde, trei sisteme de producţie submarine şi conductele colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze naturale către Tuzla şi o staţie de măsurare a gazelor naturale. Platforma îşi generează propria energie electrică. Totodată, întreaga infrastructură va fi operată de la distanţă, prin intermediul unei replici digitale (digital twin), au mai anunţat cei doi parteneri de proiect. Anunţul de la jumătatea acestui an reprezintă practic punctul culminant al unei dezvoltări care a început în anul 2008, acum 15 ani, şi care putea să fie deja în faza producţiei. Începând cu anul 2008, activităţile de explorare în perimetrul Neptun Deep au inclus două campanii de achiziţie seismică 3D şi două programe de foraj de explorare. În cadrul campaniei de foraj 2011-2012, prima sondă de explorare în ape de mare adâncime, Domino-1, a adus şi prima descoperire de gaze naturale. În cadrul celei de-a doua campanii de foraj, 2014-2015, au fost săpate şapte sonde, inclusiv Pelican Sud-1, care a dus la descoperirea zăcământului Pelican Sud. Inţial, rezervele erau estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi, dar Marea Neagră se dovedeşte mai bogată în gaze decât se credea. Astfel, în decembrie 2022, titularii OMV Petrom şi Romgaz au depus la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale declaraţia de descoperire comercială privind zăcămintele Domino şi Pelican Sud. În martie 2023, OMV Petrom şi Romgaz au semnat cu Transgaz contractul de transport pentru gazele naturale din Marea Neagră. În iunie 2023, OMV Petrom şi Romgaz au aprobat planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale Domino şi Pelican Sud, iar în iunie a fost comunicată decizia finală de investiţii pentru acest proiect major pentru România.
România a ratat intrarea în Schengen. Din nou
Saga intrării României în spaţiul de liberă circulaţie, Schengen, a continuat şi în 2023, după ce, la final de 2022, consiliul miniştrilor de interne şi justiţie din Uniunea Europeană au dat vot negativ intrării României şi Bulgariei. În aceeaşi zi, dar pe o rezoluţie separată, Croaţia a intrat în spaţiul Schengen. Votul negativ a fost dat României de către Austria, iar Bulgariei de către Olanda. Negocierile de aderare au continuat în tot anul 2023, însă, la consiliul din decembrie 2023, rezoluţia nu a mai ajuns la masa votului miniştrilor de interne şi justiţie din UE, pentru că în continuare Austria a susţinut public că va vota împotriva intrării României în Schengen. Dincolo de impactul social pe care o astfel de decizie îl are, există şi un impact economic.
Ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a spus că preţul plătit pentru că nu suntem în Schengen se ridică, în total, la 2% din PIB, adică circa 6 mld. euro. Cei mai afectaţi sunt transportatorii, pentru că timpii de aşteptare pentru controalele de la graniţele Schengen înseamnă pierdere de competitivitate pentru businessurile de transport din România, faţă de cele din ţările membre Schengen. România îndeplineşte de 12 ani criteriile tehnice de aderare la zona Schengen, dar votul politic al Austriei a fost hotărâtor, pentru că este nevoie de un vot în unanimitate.
„Sigur că atunci când se întâmplă un astfel de lucru calculăm prejudicii financiare. Cât costă aşteptarea de la graniţe? Nu este vorba însă numai de un prejudiciu financiar. Acum 12 ani, Comisia a decis ca aceste ţări să intre în spaţiul Schengen şi Parlamentul a spus că nu există niciun motiv legal sau politic ca aceste ţări să nu intre în spaţiul Schengen, să beneficieze de cel mai bun lucru pe care îl oferă Uniunea Europeană: libertatea de mişcare“, a spus Roberta Metsola, la Strasbourg, în toamna lui 2023, răspunzând la întrebarea ZF: Cât o costă pe România faptul că este ţinută de Austria la uşa Schengen?“.
Ford Otosan porneşte la Craiova producţia noilor Transit şi Tourneo
Ford Otosan România a demarat oficial în octombrie producţia noii game Courier la Craiova, la un an şi trei luni de când compania joint-venture între Ford Motor Company şi grupul Koç a preluat oficial uzina din România. În decembrie 2023 deja primele garnituri de tren plecau de la Craiova pentru export. De când a preluat uzina, din iulie 2022, Ford Otosan Craiova a recrutat 1.300 de noi angajaţi şi a ajuns la 6.300 în 2023. În acest moment inginerii turci şi români lucrează pentru uzină. În 2024 compania va veni cu noua Puma electrică ce va însemna o nouă fază în producţia de autoturisme, iar Courier de asemenea va avea din 2024 o versiune electrică. Grupul Koç este prezent pe plan local şi prin fabricile Arctic, iar în electrocasnice a realizat mai multe investiţii în producţie.
Ford Otosan este singurul centru de producţie din lume pentru gama Courier, care a fost asamblata pentru prima dată la uzina din Yeniköy în 2014. Ca parte a strategiei de investiţii a Ford Otosan, producţia gamei Courier a fost mutată de la uzina Yeniköy, la uzina din Craiova, România.
Ford Otosan Craiova a demarat exporturile pe tren şi camion de noile Transit Courier şi Tourneo Courier, destinate pieţelor din Uniunea Europeană şi Turcia, la mai puţin de o lună de la începerea oficială a producţiei în România alături de Puma.
Proiectat împreună de echipele Ford Otosan şi Ford, dezvoltat şi produs de Ford Otosan, noile modele ale gamei Courier se alătură pe linia de producţie modelului Ford Puma şi vor dispune împreună şi de versiuni complet electrice, care vor fi produse la uzina din Craiova în 2024.
Ford Otosan a început producţia noii game Courier în luna octombrie a anului în curs. Pentru a sprijini producţia noii generaţii a gamei Courier la uzina din Craiova, Ford Otosan a demarat deja o investiţie de 490 de milioane de euro şi a desfăşurat o campanie de recrutare, creând 1.300 de noi locuri de muncă, forţa de muncă de la Craiova urcând la peste 6.000 de salariaţi.
Fondul de investiţii Mitiska REIM a vândut 25 de parcuri de retail din România către grupul britanic M Core
Britanicii de la M Core intră pe piaţa din România printr-o achiziţie de 219 milioane de euro, cea mai mare de până acum din retailul românesc, preluând 25 de parcuri de retail de la Mitiska REIM. Singura tranzacţie care poate fi considerată mai mare este cea prin care Auchan a preluat Real în 2014, cu o valoare de 260 mil. euro, însă aceasta include nu doar spaţiile imobiliare propriu-zise, ci şi businessul de retail.
Tranzacţia este una importantă atât din punctul de vedere al volumului, cât şi pentru că presupune intrarea unui nou jucător în piaţă. Tranzacţiile de asemenea dimensiuni au fost rare în 2023, în contextul scăderii volumelor de tranzacţionare la nivel european cu peste 50%. Vedem şi o creştere a interesului pentru retail după o perioadă în care percepţia asupra acestei clase de active a avut de suferit. Aceasta este cea mai mare tranzacţie cu proprietăţi într-o singură ţară din 2023 în Europa Centrală şi de Est. Consultanţii de la iO Partners au reprezentat M Core în tranzacţie.
Achiziţia din 2023 vine după ce în 2022 avea loc o tranzacţie record pe sectorul de office, cea prin care Dedeman a cumpărat de la CA Immo portofoliul de birouri contra sumei de 377 mil. euro. Pe industrial o mare posibilă tranzacţie ar fi cea prin care sud-africanii de la Fortress ar putea cumpăra portofoliul industrial de la Globalworth, într-un „deal“ de 250-300 mil. euro.
Intrarea M Core în România vine după ce în 2021 austriecii de la Supernova cumpărau supermarketurile Cora cu tot cu galeriile de retail într-o tranzacţie de 150 mil. euro.
O calificare la care toţi speram, dar pe care nimeni nu o anticipa
România s-a calificat pentru Campionatul European din Germania - EURO 2024, revenind după 8 ani, „împinsă“ de entuziasmul fanilor ce au umplut stadioanele în timpul meciurilor naţionalei. S-a resimţit o uşoară neîncredere şi au existat critici, dar speranţa calificării a persistat până la final, chiar dacă nimeni nu anticipa această victorie. Calificarea echipei naţionale, antrenată de Edward Iordănescu, a venit după meciul cu Israel, când jucătorii noştri au înscris două goluri. Aceasta nu doar că a adus bucurie românilor, ci şi bani în economie. România va încasa o primă de participare de 9,25 milioane de euro de la UEFA, care va distribui 331 de milioane de dolari selecţionatelor participante la EURO 2024. Primul EURO pentru România a fost cel din 1984, în Franţa. Apoi, a mai fost prezentă la 4 turnee finale europene, în 1996, 2000, 2008 şi 2016.
Calificarea de anul viitor ar trebui să fie „o etapă în ceea ce priveşte construirea celei mai importante generaţii din ultimii 20 de ani“, a spus Răzvan Burleanu, preşedintele Federaţiei Naţionale de Fotbal.
Un nou pod peste Dunăre
Podul suspendat care leagă judeţele Brăila şi Galaţi de Tulcea este începând din iulie 2023 deschis traficului. Cu aproape 400 mil. euro investiţii este cea mai scumpă structură realizată de România după Revoluţie, al treilea cel mai mare pod suspendat din Europa şi are dimensiuni similare cu celebrul Golden Gate din San Francisco.
Acesta este al treilea pod peste Dunăre construit integral pe teritoriul României, după Cernavodă şi Giurgeni-Vadu Oii. Tot peste Dunăre s-a mai construit după 1989 şi podul de la Calafat-Vidin, însă acesta a fost construit în colaborare cu statul bulgar.
Ordinul de începere pentru faza de proiectare a podului a fost emis în primul trimestru din 2018 şi în T1 din 2019 au demarat lucrările care ar fi trebuit să dureze 36 de luni.
Podul suspendat include două viaducte de 110 metri fiecare, un drum principal de 19 km şi un drum de legătură cu DN22 de 4,3 km.
Odată construit, „Golden Gate“ de România intră în top cinci poduri din Europa, cu o deschidere de 1,12 km.
Avalanşa fiscală a guvernului PSD-PNL Marcel Ciolacu
În toamna anului 2023, guvernul PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu a zguduit mediul de business, de la cel mai mic la cel mai mare, cu cel mai masiv pachet de măsuri fiscale de la Revoluţie încoace. Deficitul bugetar trebuie corectat astfel încât România să nu piardă banii europeni condiţionaţi de stabilitatea bugetară a ţării, a argumentat guvernul. Pachetul fiscal a venit într-un moment în care economia reală deja se răcea vizibil, iar mediul de business şi analiştii sunt de părere că modificările fiscale sunt de natură să frâneze şi mai tare activitatea economică.
Din vara lui 2023 au început să apară semnale – ştiri din surse – că urmează ca guvernul să vină cu un pachet de măsuri fiscale, pentru a redresa deficitul bugetar, intrat în derapaj încă din primele două luni ale anului. Primul semnal, reperat de Ziarul Financiar şi transpus într-un articol, a fost dat de premierul de la vremea respectivă, Nicolae Ciucă, care a somat, în aprilie 2023, companiile mari să „îşi plătească datoriile“ bugetare. A fost o sugestie pentru ceea ce a urmat – taxa pe cifra de afaceri a companiilor mari. Istoria acestei taxe nu este nouă, pentru că ea a mai apărut în discuţiile publice, botezată „taxă de solidaritate“ sau chiar „taxă pe lăcomie“. În pachetul fiscal care a apărut în dezbatere publică în septembrie, această taxă a apărut negru pe alb, cu o anumită formulă de calcul din care sunt eliminate unele tipuri de venituri şi a vizat companiile cu cifra de afaceri mai mare de 50 mil. euro şi instituţiile bancare.
Nimeni nu a scăpat însă de modificările fiscale. Au fost vizate şi microîntreprinderile, al căror regim s-a înăsprit şi pragul pentru care o companie este considerată microîntreprindere a scăzut, după ce mai scăzuse o dată la începutul anului, de la 1 mil. euro la 500.000 de euro. De asemenea, au fost eliminate mai multe excepţii fiscale, cum ar fi scutirea de la plata contribuţiilor sociale pentru IT, construcţii sau agribusiness. TVA-ul a fost crescut pentru mai multe tipuri de produse sau servicii care aveau cote reduse.
Cele mai afectate sectoare sunt energia, retailul, IT-ul sau sistemul bancar, dar nimeni nu a rămas intact. IMM-urile nu au fost vizate în mod direct, dar, prin ricoşeu, tot mediul de afaceri este atins.
Producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi a luat un împrumut de 25 mil. euro de la Banca Europeană de Investiţii pentru o nouă fabrică
Antibiotice Iaşi vrea să construiască o nouă capacitate de producţie, ambalare şi depozitare, o investiţie totală de 100 mil. euro, care va aduce noi produse în portofoliul companiei. Pentru acest plan, producătorul a împrumutat 25 mil. euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI). Este primul acord pe plan local din programul InvestEU, prin care se susţin investiţiile în Uniunea Europeană.
Vor fi create aproximativ 100 de noi locuri de muncă în cercetare şi producţie pe platforma de la Iaşi în decurs de patru ani.
Scopul acestei finanţări urmăreşte reducerea dependenţei de importuri de medicamente. În plus, un obiectiv este şi întărirea autonomiei Uniunii Europene în domeniul sănătăţii. În ultimii ani, costurile crescute la materia primă şi discontinuităţile în aprovizionare au dus la lipsa unor medicamente la nivelul UE.
Antibiotice Iaşi este la al doilea proiect de investiţie într-o nouă capacitate de producţie din ultimii ani, după ce în decembrie 2022 producătorul a inaugurat o fabrică de produse topice – geluri, creme, unguente, o investiţie proprie de 20 mil. euro.
Achiziţia Vel Pitar de către Bimbo (Mexic)
Grupul Bombo, un gigant din domeniul panificaţiei cu sediul în Mexic, a finalizat în acest an achiziţia Vel Pitar, liderul pieţei de profil din România, într-o tranzacţie estimată la peste 200 de milioane de euro. Bimbo a cumpărat Vel Pitar de la fondul de investiţii american Broadhurst.
Compania Vel Pitar a fost fondată în 1999 şi deţine 10 fabrici de panificaţie, cu peste 1.800 de angajaţi, având un portofoliu de peste 12 mărci de pâine şi alte produse de panificaţie. Printre cele mai cunoscute branduri se numără French Toast, Grâu Întreg, Chef Gourmand. Odată cu schimbarea acţionarului, Vel Pitar l-a recrutat pe Ionuţ Ilie în funcţia de general manager. El a lucrat anterior pentru gigantul Unilever şi a plecat din companie după mai bine de 25 de ani, timp în care a ocupat mai multe funcţii de conducere.
