♦ Ziarul Financiar a întrebat mai mulţi manageri şi antreprenori cum văd noul pachet de măsuri fiscale asumate de guvernul Ciolacu ♦ „Guvernanţii se gândesc să le fie lor bine, iar pe noi, oamenii de afaceri, să ne omoare, că ei în viaţa lor n-au făcut nimic din propriii bani, ci doar din bani publici. Sunt rupţi de realitate“ ♦ „Multe afaceri erau deja la limita funcţionării. Cred că ar putea fi o perioadă mai dificilă pentru sector decât 2009-2010 şi chiar 2020“ ♦ „Măsurile luate de guvern pentru reducerea cheltuielilor bugetare sunt praf în ochi. Ei nu vor reduce nimic, în schimb pe noi ne vor taxa. Nu avem nicio scăpare noi, reprezentanţii mediului de business“ ♦ „Noile măsuri fiscale lovesc în cei care lucrează, sunt cinstiţi şi plătesc taxe“ ♦ Top 1.000 cele mai mari companii din România devine „ţinta“ noilor reglementări privind impozitarea pe cifra de afaceri a firmelor cu peste 50 mil. euro. Companiile cu peste 50 mil. euro cifră de afaceri sunt responsabile de 50% din cifra de afaceri totală din economie. Cele 1.000 de companii mari au împreună afaceri de 1234 mld. lei (247 mld. euro), arată o analiză ZF pe baza unui raport interactiv furnizat ZF de platforma Bridge to information.
Mircea Todoran, cofondatorul companiei ce deţine brandul Telemea de Ibăneşti:
► Avem 220 de angajaţi în cadrul firmei. Ne afectează măsura legată de CASS pentru angajaţii din industria alimentară şi agricultură, în condiţiile în care şi aşa se găsesc greu oameni pentru aceste sectoare. Industria alimentară este un sector din care oamenii pleacă şi acum vor pleca şi mai mulţi. Mai bine se făcea ceva să nu se mai vândă produsele la negru, cu aceste noi măsuri cred că se va vinde şi mai mult la negru.
Radu Savopol, cofondator 5 to Go
► Măsurile sunt foarte dure şi cred că vor avea un impact major asupra mediul de business. În HoReCa se vor închide multe companii care nu vor rezista din cauza taxelor noi, în special din cauza măririi impozitului pe microîntreprinderi. Multe afaceri erau deja la limita funcţionării. Cred că ar putea fi o perioadă mai dificilă pentru sector decât 2009-2010 şi chiar 2020. Problema acum este că ştim la ce să ne aşteptăm. Impozitul pe microîntreprinderi ar fi putut fi crescut în mod progresiv. Toate se vor restrânge în final asupra preţurilor şi asupra consumului, care deja e anemic. Tot ecosistemul de business va fi afectat. Noi obvervăm ce a însemnat un TVA mai mare la noi, ne imaginăm ce vor însemna taxe mai mari asupra consumului. În ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor, e important să nu fie doar măsuri declarative.
Feliciu Paraschiv, fondator Paco Supermarket:
► Toate taxele majorate de guvern, absolut toate, se vor regăsi în preţurile către client. Absolut toate taxele, de la cele aplicate micilor retaileri, la cele aplicate marilor retaileri şi băncilor. Nimeni nu va da nimic de la sine, românii vor plăti. Singurii bani care n-ar ajunge în preţ ar fi cei de la cheltuieli. Aici ar trebui tăiat, e foarte logic. Să mai tăiem din direcţii, din primării, din pensii speciale. Dl Ciolacu a spus că o să taie, dar nu am văzut nimic de gen. În final, economia va suferi. O economie suprataxată nu mai e atractivă nici pentru investitorii străini, dar nici pentru români.
Cătălin Pozdarie, CEO al Hervis România:
► Ca reprezentant al unei companii private, ce pot să spun este că acest pachet de măsuri este o lovitură pentru mediul de business. Vor fi multe companii care sunt pe pierdere şi care vor trebui să plătească. Totuşi, măsurile luate de guvern pentru reducerea cheltuielilor bugetare sunt praf în ochi. Ei nu vor reduce nimic, în schimb pe noi ne vor taxa. Nu avem nicio scăpare noi, reprezentanţii mediului de business.
Ştefan Cherciu, proprietarul producătorului de tâmplărie Casa Noastră (QFort) din Craiova:
► Noile măsuri fiscale lovesc în cei care lucrează, sunt cinstiţi şi plătesc taxe. Statul trebuie să colecteze mai bine taxele declarate şi să scoată o parte din economia neagră la suprafaţă, tot prin măsuri fiscale. Pe termen mediu şi lung, statul o să piardă bani şi resurse umane care o să plece din ţară, mai ales în construcţii. Cei străini de România au tot interesul să ne încurajeze ca forţa de muncă calificată pe care o avem să plece din România şi să ajungă la ei.
Dan Herţeg, administratorul companiei Agro Raluca, care exploatează circa 3.000 de hectare în judeţul Arad
► Ne impactează puternic aceste măsuri, cum ne-au impactat şi celelalte măsuri luate în cei 32 de ani de capitalism, în care biata ţară s-a dus în cap, pentru că am fost conduşi de două mari, dar foarte slabe, partide, nedemocrate şi neliberale. Pe lângă preţurile mici ale cerealelor, concurenţa neloială din Ucraina – procesatorii au început iar să importe făină din Ucraina, acum autorităţile vin cu impozite mai mari. Eu am o cheltuială de 5.000 lei/hectar şi uneori abia acopăr cheltuiala sau am pierdere, dar eu plătesc impozit de 1% pe cifra de afaceri şi o să crească la 3%.
► Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), filiala Arad, are peste 100 de angajaţi şi primesc un salariu de 6.000-7.000 de lei/lună, plus dările care li se achită către stat, deci e o cheltuială de circa 2.000 de euro/lună cu fiecare şi în total 200.000 de euro cu toţii sau 2,4 milioane de euro într-un an. Noi, în schimb, ne rugăm de UE să ne dea 100 de milioane de euro pentru investiţii în microsisteme de irigaţii, când astea sunt salariile pe care le dăm într-un judeţ în diverse instituţii ale statului care n-ar trebui să mai existe. Direcţia Agricolă Judeţeană îmi cere săptămânal date, deşi eu îi comunic când recoltez şi când vând, dar trebuie să aibă activitate şi oamenii de acolo.
► Ucraina a existat şi până ieri şi până alaltăieri, numai că noi lucrăm după regulile UE, iar ei nu, de asta suntem afectaţi. Guvernul, în loc să vină cu măsuri care să ne ajute să depăşim concurenţa neloială, vine cu măsuri care să ne încurce.
► Eu fac proiect de irigaţii, fac Organizaţie a Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii, iar ANIF, care are jurist, nu ne ajută, iar constructorii agreaţi de ANIF vin şi ne fură dacă ştiu că avem proiect cu fonduri europene şi eu ca şef de fermă de 3.000 de hectare mai trebuie să duc şi actele între avocaţi şi jurişti, iar angajaţii ANIF primesc spor la salariu pentru diverse lucruri.
l Sunt măsuri aberante, lumea e sătulă de ele şi cred că urmează să se întâmple ceva grav. Ei îţi cer jumătate din salariu, fără să-ţi spună ce fac cu el, fără să te întrebe dacă eşti de acord să le dai, după care promit că fac autostrăzi cu 10 milioane de euro. În regulă, dar de ce nu le putem face cu 2 milioane de euro ca nemţii şi mai de calitate?
► Guvernanţii se gândesc să le fie lor bine, iar pe noi, oamenii de afaceri, să ne omoare, că ei în viaţa lor n-au făcut nimic din propriii bani, ci doar din bani publici. Sunt rupţi de realitate. De exemplu, noi avem controale săptămânal de la toate instituţiile, DSV, APIA, ANIF, AFIR, Direcţia Agricolă Judeţeană şi nu vor nimic, ci doar să le treacă ziua pe teren şi să-şi ia salariile şi sporurile, pentru că are balta peşte şi privatul tot plăteşte. Dar cât mai poate?
Kent Orrgren, CEO Worldclass şi preşedinte Romania Active
► Romania Active, vocea unită a industriei de sănătate, fitness şi activitate fizică din România, care are aproximativ 900 de agenţi economici cu peste1 milion de membri, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la intenţia guvernului de creştere brutală a cotei de TVA aplicată acestui sector de la 5% la 19%.
► O cotă de TVA de 19% va avea consecinţe negative grave atât asupra industriei, cât şi asupra viitorului sănătăţii naţiunii! O cotă scăzută de TVA este singura cale de urmat pentru un viitor sănătos al naţiunii!
► Romania Active avertizează că o creştere a TVA-ului pentru industria fitnessului va îngreuna promovarea sănătăţii şi bunăstării în rândul populaţiei noastre. În cele din urmă, va face abonamentele mai scumpe şi mai puţin accesibile pentru o mare parte a românilor. Va descuraja micii antreprenori, investitorii locali şi constructorii acestei ţări.
► Vom vedea o scădere a creşterii industriei, la fel ca în pandemie, şi o creştere a costurilor pentru asistenţa medicală. Operatorii economici din industrie ar trebui încurajaţi să se dezvolte în continuare, astfel încât aceşti bani să revină în economie, potrivit McKinsey Global Institute, care arată că România ar putea adăuga circa 26 de miliarde USD la economie (9% din PIB-ul actual). România va înregistra o creştere a veniturilor la bugetul de stat datorită creşterii industriei sănătăţii şi fitnessului, care va influenţa pozitiv toate industriile. Aproximativ jumătate din aceste beneficii economice anuale provin de la o forţă de muncă mai mare şi mai sănătoasă.
► Cifrele sunt uriaşe. Beneficiile sunt colosale. şi acum este de datoria Guvernului să vadă şi să ia în considerare avantajele dezvoltării în continuare a industriei sportului şi fitnessului şi să menţină TVA-ul pentru acest sector economic la un nivel scăzut. Va contribui astfel la o naţiune sănătoasă şi o economie sănătoasă pentru România.
Florin Madar, proprietarul distribuitorului de materiale de construcţii Temad din Braşov
► Măsurile nu ne afectează direct, pentru că plăteam deja impozit pe profit, care oricum e mai mare decât cel de 1% pe venit. Cifra noastră de afaceri este sub 50 de milioane de euro, dar avem şanse s-o depăşim anul acesta. Nu prea avem oameni cu salariul minim, iar impozitele din IT şi construcţii nu ne afectează. Sunt însă profund indignat că toate măsurile sunt luate în sensul creşterii taxelor, şi nu pentru reducerea cheltuielilor administraţiei de stat, a pensiilor speciale.
Radu Trandafir, proprietar Drim Daniel Distribuţie, distribuitor de bunuri de larg consum
► E o mare problemă la distribuţie pentru că suntem un business cu o marjă mică. Avem o marjă standard de 3% , ca să plăteşti aceleaşi impozite, trebuie să ai o marjă dublă. Este imposibil. Ne impactează cu siguranţă, de pe altă parte, sperăm să se reducă comerţul nefiscalizat. În cazul nostru, parte din aceste taxe va trebui să le transmitem către clienţii noştri, nu în totalite, probabil că 0,5%, nu vom avea ce să facem. Majoritatea clienţilor noştri au venituri de sub 50 milioane euro, nu ar trebui să se simtă enorm în preţurile de la raft.
► Rămâne de văzut ce vor face clienţii de cash & carry, acest segment va fi problematic, pentru că ei lucrează cu marje extrem de mici şi afectau foarte mult activitatea de distribuţie.
► Trebuie văzut ce măsuri vom putea lua, probabil vom renunţa la o parte din businessurile care au profitabilitate mică. Trebuie să ne facem planuri. Consumul, cu siguranţă, o să scadă.
Sorin Gavrilă, coproprietar Simba Invest, companie de distribuţie de bunuri de larg consum
► Industria are marje de profit între 1,5% şi 3%, o taxă de 1% pe cifra de afaceri ar genera un impozit între 35% şi 70% din profit. Vom plăti de trei ori mai mult, în special jucătorii cu afaceri de peste 50 mil. euro. Noi, jucătorii mari, suntem cei mai disciplinaţi şi vom fi cei mai afectaţi, vor înflori angrosiştii.
► Toţi jucătorii din zona gri vor fi avantajaţi. Dacă segmentul de distribuţie este impactat, va fi afectată toată piaţa de comerţ tradiţional care luptă cu multinaţionalele.
► Sistemul de distribuţie, marii distribuitori finanţează toată piaţa de comerţ, noi îi finanţăm cu credite comerciale care se întind pe durata a circa 30 de zile.
► Toată lumea va deconta aceste creşteri către piaţă, chiar şi multinaţionalele. La finalul zilei, totul se va deconta tot către consumatorul final.
► Suntem victime colaterale pentru că nimeni nu şi-a îndreptat atenţia prin impozitul acesta minim către companiile de tipul nostru. Speram ca guvernul să înţeleagă asta şi să facă nişte paşi în zona segmentării deciziei.
Adrian Gârmacea, proprietarul producătorului de tâmplărie Barrier din Bacău
► „Pentru produsele noastre, acest pachet de măsuri fiscale înseamnă o creştere de 8% a preţurilor, rezultată doar în urma măsurilor de reducere a facilităţilor. La această creştere se va adăuga cea a preţurilor materiei prime, de pe tot lanţul. În concluzie, mă aştept ca preţul materialelor de construcţii să crească cu 15%. Probabil că multe companii mici vor renunţa benevol la facilităţile rămase, impozitul pe salarii, şi vor trece cu oamenii în zona de gri, adică salariu brut de 3.300 versus 4.500 în construcţii. Acest lucru va conduce la creşterea migraţiei forţei de muncă, care va fi vizibilă anul viitor. Cu siguranţă vom asista la câteva falimente şi închideri voluntare de companii. În principiu, Barrier va încerca să atenueze creşterile de preţ cel puţin până în primăvară, dacă acest lucru va fi posibil.“
Ionuţ Nedea, proprietarul agenţiei de turism litoralulromanesc.ro
► Încă nu avem un studiu de impact, nu ştim câţi dintre bugetari au salarii peste 8.000 lei net, ar fi fost datoria guvernului să includă şi această informaţie. Aproape 45% dintre rezervări erau plătite şi cu vouchere de vacanţă, orice reducere a numărului beneficiarilor va avea un impact mare asupra turismului. Turismul românesc se bazează pe turiştii români. Sectorul turismului este afectat de patru ani.
► Mulţi dintre cei care au intrat în zona legală odată cu aceste vouchere ar putea să constate că e mai ieftin şi să decidă să se întoarcă în zona economiei negre, în care nu se mai plătesc taxe.
► Când măreşti taxele într-o perioadă de criză, nu faci altceva decât să stimulezi economia neagră.
Adina Fîntână, proprietara pensiunii La Fontaine din Hunedoara
► Noi, românii, nu avem educaţia de a călători şi de a ieşi în oraş la restaurant. Pe mine m-a bucurat că în ultima vreme au început oamenii să se plimbe şi să iasă în oraş, se datorează şi încurajărilor venite din zona voucherelor de vacanţă. Limitarea lor este o măsură foarte proastă. Într-un business coerent nu ai cum să vii cu astfel de măsuri de pe azi pe mâine, trebuie să găseşti soluţii să susţii acei bani.
► Este o ucidere a mediului de business. Este foarte greu cu angajaţii, problema cea mai mare este forţa de muncă. Eu dacă le tai din salarii, forţa de muncă este demotivată, oamenii reprezintă motorul unei firme, mă pun în poziţia de a susţine eu costurile acestea şi te trezeşti că faci muncă voluntară pentru stat.
Edy Chereji, director de comunicare al organizatorului de festivaluri Untold
► Este o creştere nejustificată, este o presiune pusă pe consumator, cel care cumpără biletul la oricare eveniment. Chiar şi acum se plâng oamenii că preţurile la festivaluri, la unele concerte, sunt mari. Dacă preţul biletului va fi crescut artificial din cauza TVA-ului, oamenii vor resimţi cu atât mai mult. Dacă va creşte preţul, acest lucru nu se va resimţi în calitatea festivalului. Aceşti bani nu ne rămân nouă, doar colectăm acea sumă ca să meargă mai departe către stat.
► Noi ca business, cât mai putem, ne facem datoria, ne străduim să facem evenimente, ne asumăm taxele ca orice societate comercială.
► Din nou guvernul a propus o măsură fără să se consulte cu noi, deşi noi ne-am exprimat intenţia. Am trimis adrese la ministere, am spus că vrem un dialog şi, din păcate, nu am fost băgaţi în seamă.
Alexandru Şcheul, proprietar al producătorului de mezeluri Killer
► În loc să stimuleze oamenii de afaceri care plătesc taxe şi impozite la buget, statul le impune mai multe taxe tot acestora. Sunt curios ce reformă vor face în sistemul bugetar pentru că sunt sigur că nu vor face nimic. Guvernul a dat întotdeauna în companiile mici şi mijlocii româneşti. Pe noi ne-a ajutat foarte mult facilitatea aceea de a nu plăti CASS, oamenii au luat mai mulţi bani şi au fost mulţumiţi. Noi plătim taxe peste taxe pentru ce?
Vasile Lucuţ, proprietarul Unicarm
► E o presiune foarte mare, va trebui să închid din fabrici, să dau oameni afară, toate aceste măsuri ne afectează enorm. Aici în zonă la noi oricum e o problemă mare pentru că pleacă foarte mulţi oameni afară. Noi ne-am făcut nişte proiecţii de business pe baza acestor facilităţi. Şi cât au durat? Nu poţi să îţi faci un plan de investiţii în acest ritm. Pentru că şi consumul a scăzut foarte mult. În loc de 300 de grame de produs, oamenii cumpără acum 100 de grame, a scăzut foarte mult consumul.
Kelo Milan, preşedinte, Cooperativa Agricolă Fermierul Nădlăcan
► Din 27 de firme, câte suntem asociate în Cooperativa Agricolă Fermierul Nădlăcan, de la 12 hectare, cea mai mică fermă, la 500 de hectare, cea mai mare fermă, imaginaţi-vă că anul trecut majoritatea a avut minusuri extraordinare din două cauze: intrarea cerealelor mai ieftine din Ucraina pe piaţa Uniunii Europene, care au venit fără taxe vamale, şi seceta. În acest an, când fermierii aşteptau să-şi plătească creditele făcute anul trecut, mai primesc o lovitură: li se triplează dările către stat, pe lângă faptul că piaţa este jos şi nu reuşesc să-şi acopere cheltuielile.
► La microîntreprinderi avem o altă problemă, o altă capcană. În urmă cu un an ni s-au dat anumite facilităţi pentru a angaja personal în agricultură şi noi ne-am făcut calcule privind bugetele pe 3-5 ani. Acum, după un an, aceste facilităţi sunt scoase, deşi în IT au fost date foarte mulţi ani. Nu avem predictibilitate! Oricum în agricultură depindem de vreme, dar acum dacă şi fiscal o atacăm cum ne taie capul, o să se închidă rând pe rând fermele, exact cum s-a întâmplat cu industria din ’90 până în 2000.
► O altă problemă la PFA-uri şi la II-uri sunt contribuţiile la sănătate. Avem fermieri mici, care lucrează 30-40 de hectare şi sunt angajaţi şi în altă parte, adică îşi plătesc contribuţiile la sănătate de două ori. Este normal? Adică, noi culegem de peste tot, dar culegem fără cap.
► În momentul în care un fermier lucrează 200 de hectare, de exemplu, nu are nevoie de un angajat cu normă întreagă, ci de unul cu jumătate de normă, dar are obligaţia să achite dările la stat pentru 8 ore de muncă/zi. Prin asta, nu împingem acel fermier să lichideze contractul de muncă şi să plătească la negru?
► Lucrurile sunt foarte simple: în momentul în care ştim că nu ştim, trebuie să copiem ce au făcut alţii care ştiu. Cel mai grav e că noi nu ştim că nu ştim şi încercăm să facem pe deştepţii. Avem modelul polonez, avem modelul slovac şi modelul maghiar. De exemplu, în Polonia, anul trecut când grâul s-a vândut în jur de 1.500 lei/tonă, iar apoi 6-8 luni au scăzut la 700 lei/tonă, polonezii, pentru a salva fermierii, au plătit diferenţa. De ce? Pentru că statul ţi-a făcut o gaură prin măsurile luate de el, adică a permis cerealelor din Ucraina să intre pe piaţa europeană fără taxe vamale, de 40 euro/tonă, adică 200 de lei, şi fără să fie produse după respectarea normelor UE. Noi nu putem concura cu nimeni din afara UE, pentru că nu jucăm după regulile aceluiaşi joc. Atunci, cel mai simplu ar fi să copiem. Domnii care conduc ţara asta, probabil, o parte din ei au copiat la şcoală şi exact asta le cerem acum: să copieze. Nu vrem nimic mai mult. Nici măcar nu vrem să gândească, ci doar să copieze modele de succes, ca să nu ne închidă fermele. Când tu crezi că ştii, dar, de fapt, nu ştii, omori tot în jurul tău.
► Avem un fermier care are circa 300 de hectare, de lângă Arad, care şi-a scos utilajele la vânzâre. Probabil, alţii vor mai face nişte împrumuturi să mai supravieţuiască, dar dacă anul viitor nu şi le vor plăti, ar putea fi executaţi.
► Gândiţi-vă că la cultura de orz, fermierii care au făcut anul acesta 5.800 kg/hectar, au fost pe minus, nici măcar nu au închis pe zero. Cei care au făcut în jur de 6.000 kg/hectar la grâu, la fel, nu s-au închis pe zero. La floarea-soarelui nu s-a făcut profit. La rapiţă s-a făcut profit mic. La porumb, cu 7.000-8.000 kg/hectar, faci un mic profit, dar nu cât să acoperi şi pierderile de anul trecut.
► Noi am avut drept de vot şi dacă ne impuneam scoaterii taxelor vamale pentru Ucraina, le permiteam fermierilor români să concureze cu fermieri din alte ţări cu alte reguli. Noi nu le cerem ajutorul, nu suntem cerşetori, ci pur şi simplu vrem să nu ne încurce. România, ţara prin care se tranzitează cele mai multe cereale din Ucraina, a plecat capul. Ne omorâm fermierii pur şi simplu.
► Măsurile fiscale în acest moment afectează grav agricultura, pe lângă faptul că are alte probleme şi neajunsuri. Până acum, cel mai mare duşman în agricultură era vremea, iar în ultimii trei ani a devenit conducerea ţării. Guvernul e o problemă mai mare decât seceta pentru agricultura românească.
► Autorităţile ar fi trebuit să se uite la bilanţurile noastre, la pierderile noastre înainte să ia aceste măsuri, pentru că dacă nu ne trezim la timp, fermele vor dispărea. În primul rând vor dispărea fermele mici, care nu o să mai poată fi readuse la viaţă niciodată. În Franţa, Belgia, Olanda fermele mici sunt mai rentabile decât fermele mari, dar în România vrem să omorâm fermele mici. Nu cred că scopul României este să rămână doar cu câţiva fermieri care să deţină zeci de mii de hectare.
Ioan Popa, preşedinte şi fondator Transavia
► Transavia este unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de stat datorită profitului sănătos, înregistrat constant în fiecare an, iar modificările de taxare a profitului nu vin să aducă schimbări în ceea ce ne priveşte. Pe de altă parte, considerăm că extinderea cerinţelor de plată pentru contribuţii la stat pentru toate entităţile economice creează un cadru mai echitabil, în care concurenţa e mai loială. Nu este vina statului că o afacere nu este eficientă şi nu face performanţă. Şi nu e normal şi nici sustenabil ca o afacere să nu aibă profit ani la rândul. E responsabilitatea fiecărui proprietar sau manager care conduce o afacere să îşi conducă operaţiunile eficient şi să obţină profit şi să se dezvolte şi să plătească taxele aferente către stat.
► Pe de altă parte, eliminarea grăbită şi brutală a facilităţilor fiscale pentru lucrătorii din agricultură, care au fost introduse la jumătatea anului trecut şi care ar fi trebuit să fie în vigoare până în 2027, are potenţial să destabilizeze întreg sectorul agricol. Practic este se dă o lovitură „sub centură” mai ales companiilor româneşti importante, care sigură un loc de muncă stabil pentru sute, chiar mii de salariaţi. Cei 21,5% din scutirile avute aproximativ un an, înseamnă un efort de cel puţin 45% la fondul de salarii dacă vrem ca aceşti bani să rămână la oameni în buzunar. În condiţiile în care sectorul se confruntă de ani buni cu o gravă lipsă de forţă de muncă, această „surpriză” va pune la pământ un domeniu întreg de activitate economică pentru că mulţi nu vor avea putere să compenseze salariile angajaţilor şi vor intra într-un cerc vicios când salariaţii vor pleca spre alte domenii. În cele din urmă, antreprenorii fie îşi vor restrânge activitatea, fie îşi vor închide afacerile. Iar statul va suporta consecinţe indirecte, imediat. Practic, facilităţile primite anul trecut se dovedesc a fi un „măr otrăvit”, pe care mai bine nu ni-l ofereau deloc.
► În ceea ce priveşte măsura modificării salariului minim pe economie, aceasta nu va avea impact asupra companiei noastre deoarece salariile tuturor angajaţilor noştri sunt competitive şi se situează deja peste nivelul minim pe economie stabilit de stat.
Acest material a fost realizat de Alina-Elena Vasiliu, Cristina Roşca, Florentina Niţu, Mădălina Dediu Panaete , Miruna Diaconu, Mirabela Tiron
