♦ Lucian Ioan Rus, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului: „Clasa de mijloc este estenţială în orice societate, cum este esenţială şi în mediul de business“ ♦ Mihai Boldijar, Bosch România: „O firmă mare poate juca rolul de mentorat pentru companiile mai mici“ ♦ Andrei Koszti, CTP: „Partea de vest a Europei nu o duce bine deloc. Fenomenul care se întâmplă din cauza contextului din Vest este de migrare către România.“
Marile companii, alături de stat, ar trebui să lucreze împreună pentru a creşte clasa de mijloc a businessului, care este esenţială pentru economia locală, au concluzionat participanţii din cadrul conferinţei ZF „Cele mai dinamice companii. România are nevoie de voi! Cum facem să creştem companii mari?“.
Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Vodafone, CTP, Chimcomplex, Eli Parks, Philip Morris România, Oves Enterprise şi Teleferic Prahova.
Companiile mari adună împreună cea mai mare pondere a cifrei de afaceri din economie, în timp ce micile companii reprezintă nucleul economiei locale din prisma numărului de firme înregistrate, cât şi din perspectiva angajaţilor. Statul, prin instrumentele sale de finanţare, s-a concentrat pe sprijinul marilor investiţii, derulate de companiile mari, cât şi pe încurajarea micilor antreprenori, însă clasa de mijloc a businessului local nu a avut sprjinul necesar pentru a putea face pasul către următorul nivel.
„Dacă ne uităm din interior, orice creştere şi majorare înseamnă o problemă pentru antreprenori, dar încercăm să avem grijă şi să consolidăm clasa de mijloc, care este estenţială în orice societate, cum este esenţială şi în mediul de business, bineînţeles că dăm atenţie şi companiilor mici“, spune Lucian Ioan Rus, secretar de stat în Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.
El susţine faptul că ministerul lucrează la o strategie pentru a putea veni în sprijinul tuturor categoriilor de companii, iar pentru a răspunde nevoilor din piaţă este nevoie de un parteneriat public-privat, companiile să fie dispuse să poarte un dialog cu dedicenţii politici pentru a crea cele mai bune soluţii pentru mediul de afaceri. Nu doar statul ar trebui să se implice în sprijinul companiilor mijlocii, ci şi mediul privat, în special companiile mari, care au putera să vină în ajutorul acestor companii pentru a se putea dezvolta. Mihai Boldijar, director general, Robert Bosch SRL, vicepreşedinte regiunea România şi Bulgaria, spune că încă de la intrarea pe piaţă a producătorului, compania şi-a propus crearea unei reţele de parteneri.
„Ceea ce am făcut noi în primii 12-15 ani a fost crearea acestor sute sau mii de firme care au fost la început start-up-uri, cărora le-am dat un model de business, le-am arătat care poate fi scalabilitatea, i-am ghidat, practic am fost un incubator de business pentru că ei au crescut de la firme mici, la firme mijlocii şi la firme mari. Nu doar că au crescut, dar s-au şi diversificat. O firmă mare poate juca acest rol de mentorat, poate ajuta la crearea de locuri de muncă“, spune Mihai Boldijar.
Daniel Gross, CEO al Penny România, susţine că lanţul de retail are peste 600 de furnizori, dintre care 85% sunt companii româneşti, însă sunt multe categorii de produse unde articolele nu au ingredientul principal provenit din România. El spune că există mult potenţial pe partea de procesare în industria agroalimentară, însă este nevoie de interes din partea antreprenorilor. Cu toate acestea, el mai susţine faptul că Penny alege un furnizor român în detrimentul unui străin dacă preţul este unul competitiv.
„Clientul vrea româneşte, dar întâi vrea să fie competitiv, numărul unu în alegeri este preţul, al doilea este promoţia şi al treilea este provenienţa locală. Noi spunem în felul următor, dacă sunt la cost comparabil, atunci alegem româneşte. Fiind discounter, primul criteriu este preţul de achiziţie. Când spunem comparabil atunci spunem din toate punctele de vedere, dacă nu e calitatea la fel, deja nu mai e acelaşi articol“, spune Daniel Gross.
România are mult potenţial de dezvoltare pe partea de producţie, astfel încât să se echilibreze balanţa comercială, iar mediul de business şi statul ar trebui să profite de ocaziile din piaţă pentru ca economia locală să se dezvolte.
Andrei Koszti, regional commercial manager CTP, spune că există o migrare a companiilor din Vest către România, dar şi a celor din Est către piaţa locală.
„Partea de vest a Europei nu o duce bine deloc. Fenomenul care se întâmplă din cauza contextului din Vest este de migrare către România, lucru care este extraordinar de bun. Mai mult, centrele de distribuţie şi distribuitorii încep să îşi deschidă un centru logistic in România, motivul este poziţia geografică. Pe plan secund, partea de Est îşi găseşte casă în Europa, sunt multe companii din Est care vin în România şi care spun că trebuie să intre în Europa. Între aceste două valuri, noi avem o şansă unică de a ne poziţiona, dar trebuie să fim foarte atenţi cu măsurile pe care le luăm“, spune Andrei Koszti.
Oportunităţile pe care România le are în perioadă următoare sunt confirmate şi de către Mihai Filip, CEO şi fondator al companiei Oves Enterprise, firmă de software, care este de părere că piaţa locală ar trebui să fructifice aceste oportunităţi pentru a se putea dezvolta accelerat.
„România este într-o zonă foarte bună, tocmai m-am întors de la Washington, unde s-a discutat că România este în cea mai bună zonă în următorii trei ani. Dacă nu forţăm şi nu încercăm să exploatăm aceste oportunităţi, vom pierde, ar trebui să apăsăm pedala şi să facem inovaţii, construcţii“, spune el.
Lucian Ioan Rus, secretar de stat în Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului
► Anul trecut, am avut Invest România, am avut ocazia să stau foarte mult la discuţii cu directori ai companiilor multinaţionale din întreaga lume, care voiau să vină să investească în România, am pus pe masă tot ce înseamnă partea de taxe şi impozite pe care le avem la nivel naţional comparativ cu ceea ce înseamnă partea de Europa şi întreaga lume, am văzut că nu suntem printre cei mai scumpi, care dezavantajează cel mai mult mediul de afaceri.
► Avem în continuare un sistem destul de atractiv din punct de vedere al taxelor şi impozitelor. Dacă ne uităm din interior, orice creştere şi majorare înseamnă o problemă pentru antreprenori, dar încercăm să avem grijă şi să consolidăm clasa de mijloc, care este estenţială în orice societate, cum este esenţială şi în mediul de business, bineînţeles că dăm atenţie şi companiilor mici.
► România este o ţară extrem de interesantă, dacă ne uităm la ceea ce înseamnă eficienţă energetică, la potenţialul nostru pentru gaz, ne dă un loc foarte important pe harta lumii în a atrage investitori.
Andrei Koszti, regional commercial manager, CTP
► Lucrul pe care l-am întâlnit cel mai des spus de către clienţii noştri sau potenţialii noştri clienţi este infrastructura. Ai legat o bucată de autostradă la Târgu-Mureş, Târgu-Mureş a început să aibă proiecte. Ai conectat zona de sud cu zona de vest, vei avea dezvoltare, conectezi Moldova, acolo va începe dezvoltarea odată ce va fi făcută acea autostradă.
► Când vine cineva să investească în România, că este companie mică, mare sau mijlocie, întrebarea este ce are de câştigat, iar comparaţia nu se face între judeţe sau localităţi, ci se face la nivel de regiuni, dacă vrem să câştigăm un proiect nou, trebuie să fim atractivi faţă de Ungaria, Polonia, Bulgaria, Serbia, Turcia.
► România este foarte interesantă şi devine din ce în ce mai interesantă. Partea de vest a Europei nu o duce bine deloc. Fenomenul care se întâmplă din cauza contextului din Vest este de migrare către România, lucru care este extraordinar de bun. Mai mult, centrele de distribuţie şi distribuitorii şi aceştia încep să îşi deschidă un centru logistic in România, motivul este poziţia geografică.
Mihai Filip, CEO şi fondator, Oves Enterprise
► România este într-o zonă foarte bună, tocmai m-am întors de la Washington, unde s-a discutat că România este în cea mai bună zonă în următorii trei ani. Dacă nu forţăm şi nu încercăm să exploatăm aceste oportunităţi, pierdem, ar trebui să apăsăm pedala şi să facem inovaţii, construcţii.
► Statul ce poate să facă cel mai bine este să conecteze guverne şi autorităţi din Washington, spre exemplu, cu companii private. Parteneriatul dintre mediul public şi mediul privat este cel mai folositor pentru noi, nu cred că avem nevoie de altceva.
► Ce este clar este că un programator sau un om care ştie să folosească toolurile de AI va fi mult mai bun decât un om care nu ştie. Cred că, în cazul nostru, care folosim de mult timp astfel de tooluri, ne-a ajutat să economisim 30% din timp şi din cost.
► În cazul nostru, a fost complicat să creştem, am muncit mult şi am reuşit să atragem proiecte mai interesante. Trebuie să te diversifici dacă vrei tu ca companie să te dezvolţi. Multă muncă să încerci să obţii proiecte mai complexe.
Maximilian Danilov, partner al Ascenta Management
► Investim în companii, dar şi administrăm companii în acelaşi timp. Pornim de la stadiul de idee. Med Europa am început-o în 2015 de la o idee şi am atras un investitor cu care mai avem şi alte proiecte în România, nişa de oncologie-radioterapie ni s-a părut interesantă în 2015. Am atras un investitor cu care am mai lucrat înainte. De la început am gândit acest business la o scară mare, am reuşit să avem 4 clinici operaţionale astăzi şi încă două clinici în construcţie la Iaşi şi Bacău.
► Anul acesta, încheiem la 15 mil. lei, anul viitor sperăm să ajungem la 20 mil. lei.
► Sunt şi împrumuturi de la bănci, dar băncile vin într-o fază ulterioară investiţiei, când businessul este stabil. Riscul ni-l asumăm singuri, iar apoi atragem investitori.
► O clinică e în jur de 10 mil. euro, asta e şi atractivitatea industriei pentru că nu e uşor de replicat pentru oricine, a mai apărut clinici individuale dezvoltate de antreprenori locali, dar ca şi reţea există puţini jucători care au făcut conceptul de reţea.
Daniel Gross, CEO al Penny România
► Compania mare face parte din ecosistem, noi singuri nu vom putea exista, doar în partea de marfă avem peste 600 de furnizori, din care 85% sunt cu CUI românesc şi pe raft avem 68% din produse fabricate în România, asta însă nu e suficient pentru că problema vine din verticală, pentru că sunt mai puţine care sunt de la ingredientul principal şi până la raft produse în România.
► Este mult potenţial în ţară şi e uşor accesat dacă există mai mult interes.
► Vedem că cea mai mare parte din deficit vine circa 90% din procesare, asta înseamnă industrie şi valoare adăugată, îmbogăţirea tuturor comunităţilor, care se întoarce către noi.
► Clientul îşi doreşte să cumpere româneşte atâta timp cât este competitiv. Îşi doreşte să cumpere româneşte şi în foarte multe situaţii nu avem posibilitatea să punem pe raft produse româneşti pentru că ele nu există.
► Clientul vrea româneşte, dar întâi vrea să fie competitiv, numărul unu în alegeri este preţul, al doilea este promoţia şi al treilea este provenienţa locală.
Mihai Boldijar, director general, Robert Bosch SRL, vicepreşedinte regiunea România şi Bulgaria
► Este foarte important să ai o abordare holistică a proiectelor, să ai responsabilitatea integrală a unui proiect, să nu fii parte a unui aşa numit extended workbench pe care foarte multe firme îl practică, adică să faci doar anumite componente dintr-un proiect. Abordarea holistică şi resposanbilitate faţă de client este important pentru cel care lucrează ca angajat. Retenţia este foarte puternică pentru că el poate evolua şi din punct de vedere al poziţiei.
► Un management de tip aristrocratic este deja depăşit, oamenii trebuie să fie incluşi în deciziile pe care le iei, trebuie să le dai o atmosferă de lucru foarte agreabilă.
► Efervescenţa şi dinamica unei zone emergente creează şi apetenţa pentru investiţii, în ciuda faptului că este mai puţin predictibilă decât o zonă matură, dar nu ai dinamica, creşterea şi dorinţa de a trece de etape într-o generaţie pe care alţii au făcut în 2-3 generaţii.
► Punem accent pe consolidare, punem accent pe atragerea de proiecte noi şi sperăm să vină proiecte noi.
Daniel Piţurlea, preşedinte, Concelex
►Creşterea sectorului s-a datorat câtorva elemente care au apărut în peisajul nostru, în primul rând, lupta contra corupţiei, care a făcut să se transparentizeze concursurile şi licitaţiile pentru achiziţii, dintr-odată s-a deschis o poartă. Poţi să accesezi la lucrări dacă ai o ofertă mai ieftină.
► Fondurile care au fost disponibile pentru dezvoltare şi pentru investiţii au crescut substanţial în ultimii ani. Ce apare astăzi pe portalul de licitaţii într-o singură zi, în urmă cu 5-6 ani apărea într-o lună ca şi cantitate. Este explicabilă dezvoltarea tuturor companiilor de construcţii din România.
► S-au întors români din afară, am avut multe cazuri, deja prin plafonul care s-a pus la 10.000 lei salariu brut, pierdem ingineri. În domeniul nostru, inginerii trebuie să aibă salarii de între 4.000 şi 7.000 euro, domeniul construcţiilor nu este un domeniu în care să se lucreze în condiţii civilizate. Aceşti ingineri de construcţii îşi găsesc foarte uşor de muncă în afară.
Alin Marius Andrieş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor
► Politica guvernului în ultima perioadă s-a schimbat în sensul că vrem să identificăm, împreună cu colegii din celelalte ministere, nevoile astfel încât să creăm politici macroeconomice care să susţină acolo unde este valoare adăugată mare, unde este nevoie.
► La nivelul Ministerului Finanţelor se lucrează la un nou pachet de ajutoare de stat, care să fie mult mai bine adaptate nevoilor curente, ajutoarele de stat pe care le-am susţinut în ultimii ani au fost targetate pe 2 niveluri, pe de o parte, pentru companiile mari şi investiţii mari, pe de altă parte, pentru IMM-uri astfel încât să îi putem susţine. Identificăm în momentul de faţă undeva între cele două, pentru că am avut multe programe prin care am susţinut IMM-urile, dar constat o nevoie pentru scalarea acestor afaceri, iar trecerea de IMM la companie mare este dificilă.
► În ultimele decenii, economia României a crescut foarte mult şi ne putem uita pe orice indicator macroeconomic, dar, în acelaşi timp, vedem şi o creştere a inegalităţii sociale, nivelul de trai a crescut mult mai repede în marile municipii comparativ cu zonele rurale.
Melinda Morariu, CEO şi cofondator al Bridge to Information
► Avem o evoluţie a cifrei de afaceri în ultimii 15 ani, vedem că cel care câştigă în toate topurile este comerţul cu ridicat, este foarte bine că s-a întâmplat acest lucru. Ceea ce ar fi şi mai bine ar fi să vedem că şi producţia vine din urmă, construcţiile au o evoluţie foarte bună în fiecare an, este un lucru bun pentru că vine cu o contribuţie foarte mare în economie.
► În agricultură sunt miliarde de lei la cifra de afaceri, avem, în 2022, 53 mld. lei cifră de afaceri, avem o tendinţă descrescătoare a numărului de angajaţi, în acest momnet avem 75.000 de oameni implicaţi în acest sector, cu o productivitate mare şi pe un trend crescător.
► În IT, avem comparabil cam aceeaşi cifră de afaceri. Productivitatea creşte şi ea, dar nu în acelaşi ritm ca şi la agricultură. În IT, pentru aceeaşi cifră de afaceri a fost nevoie de dublul salariaţilor, gândindu-ne ce produce IT-ul şi ce produce agricultura.
► Cred că informaţia este cea care îţi poate da ţie, companie, posibilitatea să faci saltul să treci la nivelul următor.
David Alb, CEO şi fondator, Senneville
► Am ieşit naţional cu doi mari retaileri, Profi şi Kaufland. Noi suntem un producător din Timişoara de produse alimentare în principal deserturi şi produse de patiserie. Avem un lanţ în Transilvania şi Banat de locaţii proprii sub brandul Senneville şi un alt brand Arca cu care am ieşit în retailul mare. Am făcut pasul către retailul mare când am avut cele mai mari probleme, în pandemie, am hotărât să ne diversificăm şi astfel am ieşit din locaţiile noastre şi către clienţi prin retailul mare, comerţul modern care este o opotunitate fabuloasă pentru noi producător naţional.
► De când fac businessul acesta, mi-am dorit creştere, la început, mi-am dorit creştere în cifra de afaceri, dar acum îmi doresc creştere şi de profitabilitate. Odată cu maturizarea businessului, vine şi nevoia de capitalizare prin profit, nu doar prin creştere de afaceri şi creştere de capitalizare prin tot felul de surse exterioare.
► Când eşti un jucător în creştere, adaptabilitatea poate fi un mare avantaj în crize.
Ioana David, managing director Cleverage Venture
► Anul acesta, am investit în Bulgaria, chiar pe 3 ianuarie am semnat acea investiţie, în august am investit în Grecia, acum ne pregătim să deschidem o geografie nouă, este o problemă de zile sau de săptămâni. Nu este foarte aproape de România, este o geografie interesantă, pe care ne-am dorit-o, fondatorul este un antreprenor cu experienţă, runda de investiţii care atrage vor fi fonduri din trei geografii şi România este una dintre ele. Runda a fost suprasubscrisă.
► În România, am făcut o investiţie nouă, vorbim de Zitamine. Am făcut două follow-on-uri pentru companiile din portofoliu şi este şi această activitate pe care o facem este importantă. Vrem să mai facem un follow-on la încă o companie din portofoliu.
► Finanţarea o să rămână o provocare, chiar dacă vedem că, în ultimul an, rundele de finanţare nu se mai ridică aşa uşor, o veste bună e că companiile bune reuşesc să ridice runde. Dacă e să ne referim la întregul ecosistem, accesul la finanţare va fi o provocare.
