♦ La nivelul întregii ţări sunt doar 1.900 de angajaţi calificaţi pe instalarea de panouri fotovoltaice, dar la cât se instalează în momentul de faţă în România, există cel puţin 5.000 de oameni care fac lucrul acesta ♦ Conform ANRE, la începutul anului 2023 în România existau 40.171 de prosumatori, iar într-o singură lună numărul a urcat la 44.000, cu o capacitate instalată de 480 MW ♦ Un aspect frecvent discutat, dincolo de producţia de energie, este stocarea ei.
Angajaţi care au nevoie de calificare, unii chiar prin reconversie profesională, joburi noi, investiţii pentru stocarea energiei şi pentru racordarea la reţea, filtrarea companiilor de montaj care îşi desfăşoară activitatea cu seriozitate, reducerea timpilor necesari pentru instalarea panourilor fotovoltaice – sunt numai câteva dintre aspectele care dau dimensiunea unei noi industrii ale cărei baze sunt puse în această perioadă, cea a energiei solare. Bugetele pentru finanţare sunt generoase – atât din proiecte guvernamentale şi europene, cât şi din partea băncilor, iar aplicaţiile sunt şi ele numeroase, dându-se practic o adevărată bătălie pentru accesarea banilor.
Aşa arată, la zi, industria producţiei de energie solară, aşa cum a fost ea surprinsă de participanţii la videoconferinţa Economia verde, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank, care a avut loc miercuri şi care a fost dedicată temei panourilor fotovoltaice.
„Avansul tehnologic a făcut să scadă preţul investiţiei într-o centrală fotovoltaică, indiferent că vorbim de o familie sau o firmă. Săptămânal analizăm două-trei proiecte de centrale noi de producţie de energie fotovoltaică şi deja am reuşit să acordăm prima finanţare pentru o centrală care urmează să fie pusă în funcţiune anul acesta. Am finanţat mai multe parcuri mai mici care împreună injectează deja curent electric în sistem“, a spus Cătălin Cepişcă, senior director energie şi utilităţi la Raiffeisen Bank.
Un proiect devine finanţabil în momentul în care a ajuns într-un stadiu avansat de documentare, fiind gata de etapa demarării construcţiei. De regulă, când riscul de piaţă este mai mare, investitorul trebuie să vină cu un capital de 40-50% din valoarea proiectului, restul fiind acoperit de bancă. O parte din finanţările legate de panourile fotovoltaice este gestionată de Administraţia Fondului pentru Mediu.
„Până acum, AFM, prin cele două sesiuni încheiate, a aprobat spre finanţare 55.000 de proiecte de panouri fotovoltaice, toate cu o capacitate de 3kW. Bugetul de anul acesta este de 2 miliarde de lei, în creştere de la 1 miliard de lei în anul precedent, şi va finanţa probabil 87.500 de gospodării. Bugetul se va împărţi în două: 1,75 miliarde de lei pentru persoane fizice şi parohii şi 250 de milioane de lei pentru unităţi de cult şi entităţi non-profit din domeniul asistenţei sociale“, a spus Andrei Antipa, vicepreşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu.
Noutatea pentru instalatori este că ei vor depune o garanţie financiară pentru 10% din numărul de proiecte pe care le au, garanţie care le va fi oprită dacă vor fi găsite probleme la verificarea ulterioară.
Monsson este dezvoltator de proiecte eoliene şi solare şi derulează în prezent cursuri de calificare pentru cei care vor să intre în industria instalării de panouri fotovoltaice.
„Avem două centre de pregătire, unul în Constanţa şi unul în Petroşani. Deschidem al treilea centru de pregătire în Arad, lângă cel mai mare parc fotovoltaic din Europa, şi încă unul la Galaţi, anul viitor. Am avut şi şoferi de TIR care au devenit instalatori de panouri fotovoltaice, militari, navigatori. În centrul din Petroşani au venit peste 500 de mineri, iar în momentul de faţă majoritatea fie sunt angajaţi de firmele de instalare panouri fotovoltaice, fie şi-au deschis propria firmă sau lucrează în industria eoliană“, a spus Sebastian Enache, business development manager la Monsson.
El estimează că la nivelul întregii ţări sunt doar 1.900 de angajaţi calificaţi pe instalarea de panouri fotovoltaice, dar la cât se instalează în momentul de faţă în România, există cel puţin 5.000 de oameni care fac lucrul acesta. Nu toţi sunt calificaţi pe meseria respectivă, chiar dacă se pricep.
„Proiectele solare se construiesc mai rapid decât cele eoliene, atât în ceea ce priveşte proiectarea, cât şi legat de construcţie. De exemplu, un proiect solar mare se poate construi şi în 4-5 luni dacă este nevoie. Principala provocare este racordarea la reţea, dar România nu este diferită faţă de celelalte pieţe în cazul de faţă. Peste tot, în Europa şi în America, există aceste probleme. Accesul la reţea este cea mai mare provocare“, Joachim Steenstrup, director external affairs and strategy la Eurowind, dezvoltator de proiecte de energie regenerabilă.
Una dintre soluţii, adaugă el, este ca Transelectrica să investească puternic şi în acelaşi timp să lase dezvoltatorii să construiască reţeaua.
Simtel este o companie românească specializată în construirea de centrale electrice fotovoltaice pe acoperişurile clădirilor, iar recent a anunţat că se gândeşte la o finanţare de 100 de milioane de euro pentru a intra pe piaţa de producţie de energie electrică, văzând potenţialul ridicat.
„Cererea vine din multe direcţii. Retailul vine cu cerere mare, industria, producătorii care au consum ridicat de energie, agricultura – fermele şi fabricile de procesare a cărnii, spaţiile logistice, spaţiile de depozitare cu frig“, a spus Sergiu Bazarciuc, director de operaţiuni la Simtel.
Un aspect frecvent discutat, dincolo de producţia de energie, este stocarea ei. Nofar este o companie care, pe lângă operarea unor parcuri proprii de producţie, se ocupă şi de stocarea energiei din surse regenerabile.
„Momentan nu avem discuţii pentru a obţine finanţare pe zona de storage, însă cred că ataşarea unei capacităţi de stocare la proiectele de vânt sau solare aduce un plus şi din perspectiva finanţatorului pentru că, evident, piaţa de vânzare a energiei ulterioare se extinde, în sensul că putem să vindem inclusiv bandă în momentul în care ataşăm capacităţi de stocare la proiectele fotovoltaice. Cred că finanţatorii ar putea să privească aceste finanţări mult mai relaxaţi în momentul în care există şi capacităţi de stocare“, a spus Andreea Gilicel, financial manager la Nofar.
Conform ANRE, la începutul anului 2023 în România existau 40.171 de prosumatori, iar într-o singură lună numărul a urcat la 44.000, cu o capacitate instalată de 480 MW.
„Este un salt destul de mare, care s-a văzut imediat în partea de distribuţie şi reţea, şi astăzi ne confruntăm cu situaţia în care beneficiari ai sistemelor fotovoltaice se plâng de faptul că sunt deconectaţi de la reţea“, a spus Claudiu Butacu, preşedinte EFdeN, organizaţie cu proiecte în zona de sustenabilitate, care actualizează frecvent harta prosumatorilor din România.
În ceea ce priveşte inovaţiile, pentru că şi acestea îşi fac loc în industria regenerabilelor, Dan Păun, fondatorul companiei Ecotis, care furnizează panouri solare, spune că acum încearcă să aducă pe piaţa locală şi panourile solare termice pentru încălzirea aerului.
„Suntem în discuţii cu nişte asociaţii de producători care au în portofoliu sere şi care vor să implementeze un astfel de proiect pentru încălzirea aerului din seră. Practic, aceste sisteme captează energia soarelui, încălzesc aerul şi prin intermediul unei pompe aerul cald este injectat în încăpere“, a spus Dan Păun.
Panourile solare continuă aşadar să cucerească atât consumatorii privaţi, cât şi consumatorii industriali. Sute de companii medii şi mari au trecut în ultimii ani la statutul de producători de energie, montându-şi sisteme fotovoltaice pentru acoperirea propriului consum, în vreme ce numărul de prosumatori (companii mici şi persoane fizice) depăşeşte anual noi borne. În 2023, numărul prosumatorilor ar putea ajunge la 100.000, după cum arată toate premisele.
Cătălin Cepişcă, senior director energie şi utilităţi la Raiffeisen Bank:
► Panourile fotovoltaice asigură descentralizarea. Utilizând energia fotovoltaică, putem să asigurăm trecerea oricărui tip de consumator la producător, indiferent că vorbim de persoane fizice sau mari centrale fotovoltaice instalate de companii. Toată lumea poate beneficia de acestă tehnologie care a devenit din ce în ce mai performantă.
► Dacă în urmă cu 10-15 ani era nevoie de subvenţii foarte mari pentru ca un proiect fotovoltaic să fie profitabil, astăzi vedem deja proiecte fotovoltaice venite către finanţare bancară în baza capacităţii lor de a produce energie pe care să o vândă în piaţă şi astfel să închidă investiţia.
Avansul tehnologic a făcut să scadă preţul investiţiei într-o centrală fotovoltaică, indiferent că vorbim de o familie sau o firmă.
► Săptămânal analizăm două-trei proiecte de centrale noi de producţie energie fotovoltaică şi deja am reuşit să acordăm prima finanţare pentru o centrală care urmează să fie pusă în funcţiune anul acesta. Am finanţat mai multe parcuri mai mici care împreună injectează deja curent electric în sistem.
► Unul dintre cele mai discutate subiecte în acest moment este cum vinzi energia pe care o produci. Dacă trebuie să ne asumăm risc de piaţă, atunci investitorul ar trebui să vină cu mai mult capital. În momentul în care ne luăm risc de piaţă, calculul pe care îl facem împreună cu acţionarul este cât de mulţi bani trebuie să producă un proiect astfel încât să avem siguranţă că în orice clipă există capacitatea plăţii ratei. În cazul în care nu avem risc de piaţă, se vine cu un capital între 40-50% din valoarea proiectului. În cazul în care reuşeşte să închidă un contract pe termen lung, atunci acţionarul vine cu un aport de capital între 25-35%.
► Proiectul devine finanţabil în momentul în care a ajuns într-un anumit stadiu. Putem fi împlicaţi din momente foarte timpurii ale dezvoltării unui proiect, dar pentru ca acesta să aibă parte de bani, trebuie să ajungă la momentul ready to build, adică să aibă toate autorizaţiile, terenul necesar. Cu cât proiectul este mai mare, cu atât implică mai multe aspecte logistice.
► Acum vedem proiecte de ordinul GW. La solar primim săptămânal proiecte începând de la 7-8 MW până la 100-150 MW. Dacă adunăm, o să ajungem la cel puţin 1GW în solar, proiecte care se vor transpune mai târziu în finanţări.
► Până acum nu am văzut să ajungă în stadiul de finanţare prea multe proiecte de baterii, prima barieră fiind faptul că unori se pune finanţarea din fonduri europene înaintea legislaţiei.
Bateriile pot ajuta zona de producţie a energiei, dar din punctul de vedere al modului în care sunt integrate în sistem încă nu au ajuns în zona în care să le vedem ca participante active la zona de profitabilitate a unui proiect.
Andrei Antipa, vicepreşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu:
► Administraţia Fondului pentru Mediu gestionează o parte din finanţările legate de panourile fotovoltaice. Din 2019 avem un program – Casa Verde Fotovoltaice, destinat persoanelor fizice. Acesta susţine achiziţionarea de panouri fotovoltaice. Acum încercăm să pornim cea de-a treia sesiune de depunere de proiecte pe panouri.
► În primele două sesiuni am avut o parte de finanţare europeană prin Programul Naţional Regional, dar în sesiunea actuală vom folosi exclusiv fonduri de la bugetul statului – bugetul de mediu. Noutatea de anul acesta este că vor fi eligibile nu doar persoanele fizice, ci şi unităţile de cult şi entităţile non-profit din domeniul asistenţei sociale.
► Până acum, AFM, prin cele două sesiuni încheiate, a aprobat spre finanţare 55.000 de proiecte de panouri fotovoltaice, toate cu o capacitate de 3kW. Bugetul de anul acesta este de 2 miliarde de lei, în creştere de la 1 miliard de lei în anul precedent, şi va finanţa probabil 87.500 de gospodării. Bugetul se va împărţi în două: 1,75 miliarde de lei pentru persoane fizice şi parohii şi 250 de milioane de lei pentru unităţi de cult şi entităţi nonprofit din domeniul asistenţei sociale.
► O noutate este că partea de verificare a proiectelor se va face mult mai repede. Vor exista nişte etape care trebuie urmate – publicarea informaţiilor proiectului pe site-ul instituţiei, validarea instalatorilor şi încheierea contractelor finalizate cu participarea listei instalatorilor autorizaţi, înscrierea în aplicaţie, selectarea de către participanţi a unui instalator validat, analiza de către instalatori a documentelor încărcate de persoanele fizice pe site-ul instituţiei, aprobarea de către instalatori, semnarea contractelor şi montarea. Finanţarea va fi acordată în maxiumum 60 de zile de la depunere.
► Una din marile probleme era evaluarea numărului mare de proiecte depuse. Aşa am decis ca partea de evaluare să se facă după montarea panourilor.
Noutatea pentru instalatori este că ei vor depune o garanţie financiară pentru 10% din numărul de proiecte pe care le au, garanţie care le va fi oprită dacă vor fi găsite probleme la verificarea ulterioară.
Sebastian Enache, business development manager la Monsson, dezvoltator de proiecte eoliene şi solare:
► Dacă în trecut raportul dintre eolian şi fotovoltaic era 30% fotovoltaic şi 70% eolian, până în 2030 România o să aibă 60% fotovoltaic şi 40% eolian. Energia fotovoltaică ca putere instalată va fi mai mare – soare avem peste tot în ţară spre deosebire de vânt, care este doar în anumite zone, plus că avem prosumatori care au crescut vertiginos. Ce vedem noi este de fapt o nouă industrie.
► În momentul de faţă avem peste 5.000 de angajaţi în zona de eolian şi fotovoltaic pe partea de mentenanţă şi pe zona de construcţie şi mentenanţă vedem în jur de 20.000 de locuri de muncă până în 2030.
► La nivelul ţării sunt doar 1.900 de angajaţi calificaţi pe instalarea de panouri fotovoltaice, dar la cât se instalează în momentul de faţă în România, există cel puţin 5.000 de oameni care fac lucrul acesta. Nu toţi sunt calificaţi pe meseria respectivă, chiar dacă se pricep.
► Avem două centre de pregătire, unul în Constanţa şi unul în Petroşani. Deschidem al treilea centru de pregătire în Arad, lângă cel mai mare parc fotovoltaic din Europa, şi încă unul la Galaţi, anul viitor.
► Am avut şi şoferi de TIR care au devenit instalatori de panouri fotovoltaice, militari, navigatori. În centrul din Petroşani au venit peste 500 de mineri, iar în momentul de faţă majoritatea fie sunt angajaţi de firmele de instalare panouri fotovoltaice, fie şi-au deschis propria firmă sau lucrează în industria eoliană.
► În ultimii 13 ani, am pregătit peste 14.000 de cursanţi în centrele noastre de pregătire. Dacă în momentul de faţă în România lucrează cel puţin 6.000 de angajaţi în zona de eolian şi fotovoltaic, mai avem încă 5.000 de români care lucrează în afara ţării – Japonia, America, Canada.
Sper ca până la finalul anului să introducem 20 de meserii noi, care să reprezinte de fapt viitorul industriei energetice regenerabile din România.
Andreea Gilicel, financial manager la Nofar, companie specializată în dezvoltarea, operarea şi stocarea energiei din surse regenerabile:
► Suntem prezenţi de doi ani pe piaţa locală şi avem un pipeline de 600 MW, urmând ca anul acesta să livrăm primul proiect regenerabil împreună cu un partener – Ecoenergy. Este vorba despre proiectul de 155 MW de la Răteşti.
► Momentan nu am avut la discuţii pentru a obţine finanţare pe zona de storage, însă cred că ataşarea unei capacităţi de stocare la proiectele de vânt sau solare aduce un plus şi din perspectiva finanţatorului pentru că, evident, piaţa de vânzare a energiei ulterioare se extinde, în sensul că putem să vindem inclusiv bandă în momentul în care ataşăm capacităţi de stocare la proiectele fotovoltaice. Cred că finanţatorii ar putea să privească aceste finanţări mult mai relaxaţi în momentul în care există şi capacităţi de stocare.
► Piedicile în dezvoltarea acestor acorduri de devoltare pe termen lung (PPA) sunt şi legislative, dar şi de piaţă. Aceste certificate nu sunt recunoscute încă la nivelul României şi din păcate, aceste lucruri ne împiedică să vindem energia pe care o producem aici în afara graniţelor.
► Piaţa din România este foarte la început. Deocamdată sunt doar câteva PPA-uri închise între producător şi consumator, dar sunt alţi jucători în continuare care se uită. Vorbim de companii din industrii care se uită să-şi securizeze preţurile la energie prin achiziţie direct de la producători.
Joachim Steenstrup, director, external affairs and strategy la Eurowind, dezvoltator de proiecte de energie regenerabilă:
► Suntem un dezvoltator de proiecte de energie regenerabilă – solar şi eolian – prezent în România din 2010, cu trei unităţi care operează în acest moment, care au fost construite în 2010 şi 2011. Avem în dezvoltare un al doilea proiect de energie eoliană, de 48 MW. Construcţia va demara anul acesta, urmând să devină operaţională anul viitor. În paralel, vrem să demarăm construcţia unui alt proiect solar, de 70 MW, spre finalul anului. Mai mult ca sigur vom lua o decizie de investiţie pentru 2023 care vizează cel puţin 200 MW solar şi 100 MW eolian în România. În total, portofoliul nostru se apropie de 4 GW.
► Proiectele solare se construiesc mai rapid decât cele eoliene, atât în ceea ce priveşte proiectarea, cât şi legat de construcţie. De exemplu, un proiect solar mare se poate construi şi în 4-5 luni dacă este nevoie.
► Există anumite dificultăţi în aprovizionarea cu echipamente. Panourile şi invertoarele vin din Asia, unde avem probleme.
► În România, solarul are potenţialul de a creşte cel mai rapid. Mai mult ca sigur, piaţa se va tripla sau chiar cvadrupla până în 2030, deoarce este cel mai rapid de proiectat şi de construit.
► Principala provocare este racordarea la reţea, dar România nu este diferită faţă de celelalte pieţe în cazul de faţă. Peste tot, în Europa şi în America, există aceste probleme. Accesul la reţea este cea mai mare provocare. Una dintre soluţii este ca Transelectrica să înţeleagă că are un obiectiv important şi să investească puternic şi în acelaşi timp să lase dezvoltatorii să construiască reţeaua.
Sergiu Bazarciuc, director de operaţiuni la Simtel, companie românească specializată în construirea de centrale electrice fotovoltaice pe acoperişurile clădirilor:
► Ne gândim la o finanţare de 100 mil. euro pentru că unul dintre elementele pe care se bazează strategia de dezvoltare a companiei în anii următori este intrarea pe piaţa de producţie de energie electrică. Dacă până acum am realizat proiecte la cheie pentru clienţii noştri, credem că a venit timpul ca şi noi să avem proiectele noastre, să producem energie regenerabilă, pentru că avem tot know-how-ul necesar pentru lucrul acesta.
► Anul trecut am deschis o filială a Simtel în Republica Moldova pentru că şi acolo există cerere. Preconizăm să ieşim la momentul potrivit şi în alte zone din partea de vest a Europei, cel mai probabil în 1-2 ani.
► Cererea vine din multe direcţii. Retailul vine cu cerere mare, industria, producătorii care au consum ridicat de energie, agricultura – fermele şi fabricile de procesare a cărnii, spaţiile logistice, spaţiile de depozitare cu frig.
► Am făcut proiecte pentru clienţi care au aplicat acum doi ani pentru fonduri norvegiene şi am realizat proiecte pe fonduri norvegiene. Şi pentru PNRR interesul a fost foarte mare. Avem clienţi care au făcut iniţial proiecte pe bani proprii şi în momentul în care PNRR-ul a fost disponibil au venit şi au aplicat. Au fost peste 660 de proiecte.
► Pe tot lanţul avem nevoie de oameni. Nu este uşor să-i găsim, de aceea de foartă multă vreme noi facem calificare internă. Întotdeauna am instruit oameni, fie că vorbim de domeniul de telecomunicaţii, fie că vorbim de energie regenerabilă. Există şi fonduri europene pentru asta, programul RePowerEU vine cu 4 mil. euro finanţare pentru pregătirea personalului care va lucra în tot lanţul de producţie, transport, stocare şi distribuţie a energiei electrice. Ne gândim să accesăm fonduri prin acest program care urmează să fie lansat.
► Din 2012 asigurăm mentenanţa parcurilor fotovoltaice de la dimensiuni mari, 10-20 MW pe proiect, până la toate centralele pe care le construim pentru clienţii noştri.
Claudiu Butacu, preşedinte, EFdeN, organizaţie cu proiecte în zona de sustenabilitate:
► Am lansat în testare o hartă un forum al prosumatorilor şi sperăm ca până pe 27-28 aprilie 2023, când încep înscrierile de proiecte pe Administraţia Fondului pentru Mediu, să aducă informaţii valoroase pentru viitorii prosumatori.
► Conform ANRE, la începutul anului erau 40.171 de prosumatori, dar foarte important este că într-o singură lună am ajuns la 44.000 de prosumatori, cu o capacitate instalată de la 420 MW la 480 MW. Este un salt destul de mare, care s-a văzut imediat în partea de distribuţie şi reţea, şi astăzi ne confruntăm cu situaţia în care beneficiari ai sistemelor fotovoltaice se plâng de faptul că sunt deconectaţi de la reţea.
► Bugetul de anul acesta aprobat pentru AFM, de 2 miliarde de lei, înseamnă un potenţial de peste 80.000 de gospodării care ar putea să devină prosumatori anul acesta. Sigur, am fi putut avea sute de mii de prosumatori până acum, dacă programele acesta ar fi funcţionat în anii anteriori.
► În această comunitate a prosumatorilor, vedem foarte des victime ale marketingului, vedem zilnic postări ale unor companii nou-înfiinţate care promit preţuri mici, instalări rapide.
Lucrurile acesta apar pentru că nu există reglementări. Cu harta prosumatorilor vrem să introducem partea de calificative.
Dan Păun, fondator, Ecotis, furnizor de panouri solare pentru încălzirea apei:
► În afară de panourile fotovoltaice, mai există şi panouri solare de încălzire a apei şi panouri solare termice de încălzire a aerului. Anul trecut am reuşit să implementăm la doi mici producători, pe două hale de producţie, astfel de sisteme care folosesc panourile termice de încălzire a aerului. Unul dintre ei intenţionează să folosescă acest sistem şi pe timp de vară, pentru uscarea produselor.
► Suntem în discuţii cu nişte asociaţii de producători care au în portofoliu sere şi care vor să implementeze un astfel de proiect pentru încălzirea aerului din seră. Practic, aceste sisteme captează energia soarelui, încălzesc aerul şi prin intermediul unei pompe aerul cald este injectat în încăpere.
► Piaţa este la început. Suntem pioneri pe piaţa locală, fiind primii care am implementat un astfel de sistem. Încă lucrăm la partea de automatizare.
► Ne gândim să producem chiar noi panourile. Am început deja să negociem cu producători de echipamente, să vedem cum le aducem în România, astfel încât să începem producţia în cel mai scurt timp.
