Unii dintre cei mai importanţi lideri de business din România sau bancheri au trecut în revistă cele mai importante momente pentru economia românească şi pentru companiile pe care le-au condus sau le-au fondat, în cadrul conferinţei aniversare ZF 25 de Ani, care a fost organizată în sediul Băncii Naţionale a României, acelaşi loc unde în urmă cu 25 de ani Ziarul Financiar se lansa. Ziarul Financiar a consemnat în aceşti 25 de ani toate evenimentele care au marcat economia şi businessul româneşti.
În dezbaterea legată de evoluţia economiei în ultimii 25 de ani, speakerii conferinţei, liderii unora dintre cele mai importante companii din România şi din sistemul bancar au vorbit despre importanţa presei de business şi a Ziarului Financiar, liderul acestui segment în România, care a fost un reper pentru evoluţia businessului din România.
„Niciodată climatul de afaceri din România nu a avut nevoie de Ziarul Financiar mai mult decât în acest moment. De când a apărut, a fost o referinţă. Climatul în care suntem, cum suntem întâmpinaţi de decidenţi, de birocraţie, nu a fost niciodată mai agresiv. Nu este suficient să ştim că putem să construim, avem nevoie de ZF să explicăm câte lucruri bune facem pentru societatea de astăzi. Niciodată nu am avut nevoie de ZF mai mult decât acum“, a spus Dan Şucu, fondatorul Mobexpert şi preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia, în cadrul evenimentului.
Ziarul Financiar a pornit la drum în urmă cu 25 de ani, când omul de afaceri român era considerat bişniţar, chioşcar. Un sfert de secol mai târziu, toată lumea vorbeşte de importanţa capitalului românesc în businessul din România şi nimeni nu mai înfierează oamenii români de afaceri, ba dimpotrivă, susţinerea afacerilor locale a devenit un subiect extrem de important. Ce rol a jucat Ziarul Financiar în această tranziţie?
„Ziarul Financiar a încurajat antreprenoriatul“, a spus Mişu Negriţoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri din România.
„Cred că ce s-a întâmplat în ultimii 25 de ani extrem de pozitiv este că aţi contribuit foarte mult la dezvoltarea culturii organizaţionale de business în România. Acest lucru este foarte important, pentru că dacă ne uităm unde eram acum 25 de ani, ca şi cultură de business versus unde suntem acum, vedem că a fost un salt extraordinar şi asta arată şi dezvoltarea PIB-ului“, a adăugat Károly Borbëly, CEO al Hidroelectrica, cea mai mare companie românească.
Dan Şucu, fondatorul Mobexpert
► Nu am nicio îndoială că oamenii de afaceri din România vor găsi drumul de creştere. Stau alături de oameni care au realizat lucruri extraordinare.
► Când a pornit Ziarul Financiar acum 25 de ani, eu aveam 35 de ani, pornisem firma de 5 ani şi aveam deja 4.000 de angajaţi. În 5 ani am ajuns cel mai mare producător de mobilă, exportator, cel mai profitabil. Ceea ce vreau să scot în evidenţă este cu totul altceva.
► Niciodată climatul de afaceri din România nu a avut nevoie de Ziarul Financiar mai mult decât în acest moment. De când a apărut, a fost o referinţă, dar în momentul de faţă niciodată nu a fost nevoie mai mult. Climatul în care suntem, cum suntem întâmpinaţi de decidenţi, de birocraţie nu a fost niciodată mai agresiv.
► Nu este suficient să ştim că putem să construim, avem nevoie de ZF să explicăm câte lucruri bune facem pentru societatea de astăzi. Niciodată nu am avut nevoie de ZF mai mult decât acum. Anul trecut, pe vremea asta, România a scris un buget. Noi facem de 30 de ani bugete la virgulă. Ei au scris un buget în care s-au estimat grosolan veniturile, pe baza veniturilor s-au supraestimat cheltuielile.
► De 30 de ani aud că nu sunt suficiente taxe. Nu răspund cum cheltuiesc banii, ci spun că dumneavoastră nu aţi plătit suficient. Dacă îi lăsăm, vor face la fel, de aceea, există Concordia. Există o lege a dialogului social golită de conţinut şi pe care trebuie să fim capabili să-i forţăm să o bage în seamă.
► Este anormal să nu avem o fundaţie în care nu putem să influenţăm nişte decizii care se iau pentru mediul economic, fără ca noi să punem pe masă cifrele. Noi avem obligaţia să creăm această fundaţie pentru următorii 25 de ani. Am făcut paşi uriaşi.
Mişu Negriţoiu, bancher
► Cred că suntem foarte fericiţi că suntem contemporani cu o generaţie de ctitori.
► Astăzi vorbim despre ctitorirea instituţiilor private şi aduc un omagiu lui Adrian Sârbu, care a avut o anumită înclinaţie spre serviciile financiare şi piaţa financiară. El este ctitorul acestor instituţii. ZF a adus suficiente argumente. A fost fondat pe o temelie solidă şi cred că are aceeaşi rezistenţă la vremuri ca şi Banca Naţională şi nu numai.
► Înclinaţia lui spre serviciile financiare a fost imediat după perioada revoluţionară.
► Soliditatea Ziarului Financiar au constatat-o şi toţi cei de faţă aici. Adrian Sârbu a menţionat că a acordat mai puţin timp acestui ziar decât celorlalte proiecte şi că echipa Ziarului Financiar continuă, după mici ezitări la început. Ziarul a fost preluat de redactorii-şefi Cristian Hostiuc şi Sorin Pâslaru şi mă bucur că ei au fost şi studenţii mei.
► De fapt, Ziarul Financiar, pentru mine, are trei dimensiuni: personală, bancară şi în economia României. Dacă aş începe cu ultimul, a acumulat clasa antreprenorilor din businessul multinaţionale şi ne-a răsfăţat cu premii, titluri, rankinguri.
► Această coagulare a făcut şi a dat substanţă Ziarului Financiar. Aveam colegi în bancă la Cluj şi le-am spus că este singurul ziar pe care îl citesc în fiecare dimineaţă. În plan de banking, Ziarul Financiar mie cel puţin mi-a dat imaginea de bancher şi m-a promovat şi inclusiv a încurajat dialogul.
► Dar până la urmă ei au setat comunicarea şi educaţia financiară. Ei au promovat bankingul. Mai târziu, am încercat să fac acelaşi lucru cu alte servicii financiare, nu am reuşit. Ziarul Financiar a încurajat antreprenoriatul.
Florin Andronescu, antreprenor, fondatorul Sanador
► Am trăit vremuri tulburi, cu o economia intrată în nişte turbulenţe îngrozitoare, cu o inflaţie galopantă şi un curs care se schimba de la o zi la alta. Evident că Flanco începuse să sufle greu în procesul de dezvoltare.
► A venit primul fond de investiţii, care a luat 49% din Flanco în 1996. În ’98, a mai venit încă un fond – aveam ambiţii să facem cea mai mare reţea de magazine de electronice şi electrocasnice. Însă, am pierdut procente şi am rămas cu 20% din firmă.
► Am trecut apoi într-un spin-off, numit Credisson, care a stat trei ani pe piaţă şi a fost vândut către BNP Paribas Cetelem - în total, 54 mil. euro. Banii au fost folosiţi în realizarea unui vis, pe care nu l-am avut eu, ci soţia mea. Am creat prima societate medicală - mică, într-o policlinică pe bulevardul Decebal.
Ioan Cocan, managing director, Tremend
► Acum 25 de ani eram la primul job, eram încă student la Politehnică şi IT-ul nu era mare lucru în România, dar am crescut odată cu el şi acum avem o mare capabilitate de IT recunoscută internaţional, care s-a construit în timp.
► După ce am terminat facultatea, am pornit firma Tremend, iar Ziarul Financiar ne-a fost alături încă de atunci.
► Am crescut în 15 ani de circa 100 de ori. Consider că sunt posibilităţi de creştere în România în IT, avem capital, avem AI (n. red. - artificial intelligence) şi trebuie să învăţăm cum să îl folosim. Sunt bani în România pentru IT.
Omer Tetik, CEO Banca Transilvania
► Nu vrem să ne lăudăm cu capitalizarea la bursă. Vrem să ne lăudăm că am făcut 8 milioane de tranzacţii de Black Friday, de exemplu. Noi vreau să ne lăudăm că avem 5 milioane de clienţi, din care 3 milioane folosesc aplicaţiile noastre şi este în creştere.
► Este un lucru bun şi pentru cei 7 milioane de români la fondul de pensii care sunt acţionari la Banca Transilvania. Suntem într-un business cu banii altora şi încercăm să avem grijă de banii tuturor. Este o responsabilitate mare.
► Este vorba de un proiect ambiţios. Salt. Nu este vorba despre sare, ci despre o săritură. Încercăm să facem un pas înainte să urcăm cu această bancă ambiţioasă, neo-bank, şi să aducem valoare prin Salt Bank. Salt Bank este un competitor la BT. Nu vreau să subestimez competiţia, dar a fost nevoie să ne construim noi un competitor.
► Veţi vedea de anul viitor primul produs, prima aplicaţie, şi vom convinge românii că o bancă digitală românească poate fi o bancă de succes.
Samy Numan, managing director, Grupul Industrial Nimet
► Am început acum 15 ani cu 4-5 persoane, într-un mic garaj lângă Târgovişte. După 15 ani, împreună cu cei 800 de colaboratori, producem circa 60.000 de tone de tije cromate pentru cilindri hidraulici şi avem peste 92-95% export în peste 50 de ţări.
► Astăzi, mă gândesc cu recunoştinţă la toţi cei care ne-au ajutat să ne educăm, să facem inginerie, să scoatem un produs industrial agreat în marile industrii, în marile cancelarii industriale, precum utilaje de construcţii, maşini agricole, utilaje navale, ehipamente de ridicat, utilaje petroliere, toate făcute cu ingineri din Târgovişte, cu oameni din satele şi comunele aferente oraşului nostru.
► Sunt foarte optimist pentru perioada care urmează. Construim încă o fabrică importantă la Târgovişte în acest moment şi vom investi peste 40-50 mil. euro în următorii 2-3 ani.
► Încercăm să ne consolidăm poziţia de lider european şi ne tentează poziţia de lider global în fabricarea de tije cromate. Este foarte important cum ne creionăm proiectele şi cum avem grijă de oamenii noştri. În următorii 2-3 ani, cu siguranţă vom deveni lideri globali.
► Sunt un cititor fidel al ZF. Este un ziar care are un stil, o eleganţă, e riguros, imparţial, oferă foarte multă valoare şi m-a ajutat să înţeleg mediul de business din România.
Károly Borbëly, CEO, Hidroelectrica
► Felicitări pentru ce aţi făcut în aceşti 25 de ani. Mă uit în sală şi la masă, văd foarte mulţi prieteni, clienţi, colegi. Este un mediu foarte familiar şi bineînţeles, Ziarul Financiar. Am răsfoit un pic istoria în ultimii 25 de ani.
► Ţin minte că eram student când am început să citesc ziarul şi o fac şi astăzi pe print sau pe digital. Cred că aţi avut un rol extraordinar de mare în a seta un trend de informare corectă şi profesionistă, un content adevărat, pentru că mediul de business este extrem de vigilent şi extrem de pretenţios şi în ultimii ani, cum bine am văzut şi bine vedem în era fake news-ului şi a deepfake-ului, este foarte greu de ţinut un ziar în viaţă, mai ales prin varianta print
► Toţi oamenii de afaceri s-au reinventat de nenumărate ori. Aşa v-aţi reinventat şi dumneavoastră, ziarul, pentru că sunteţi participanţi la viaţa de zi cu zi, vă afectează taxele, impozitele, vă afectează calitatea forţei de muncă.
► Cred că ce s-a întâmplat în ultimii 25 de ani extrem de pozitiv este că aţi contribuit foarte mult la dezvoltarea culturii organizaţionale de business în România. Acest lucru este foarte important, pentru că dacă ne uităm unde eram acum 25 de ani, ca şi cultură de business versus unde suntem acum, vedem că a fost un salt extraordinar şi asta arată şi dezvoltarea PIB-ului.
Ioan Popa, CEO, Transavia
► Pe mine mă caracterizează echilibrul, atât în viaţa profesională, cât şi în cea personală. Nu îmi place să mă expun la riscuri. Am obiectivele setate şi caut cele mai confortabile metode pentru a le atinge. Nu am un obiectiv vizavi de atingerea pragului de 1 mld. euro cifră de afaceri, însă îmi doresc să rămân cea mai profitabilă companie cel puţin din ţara mea şi asta fără să mă expun la riscuri.
► Nu am beneficiat de ajutoare de stat, de fonduri europene, m-am dezvoltat doar pe puterile mele şi voi face acest lucru în continuare. Cât timp voi conduce această companie, Transavia va rămâne numărul unu din România.
► Acum 32 de ani am început compania Transavia. Astăzi, compania mea produce în două ore cât a produs în primul an de activitate. Aveam cinci angajaţi atunci şi acum am 2.400. Produc mai multă carne decât a produs toată România în 2007.
► Am început cu spaţii de producţie de 4.000 mp în primul an de activitate şi astăzi avem un milion de metri pătraţi de spaţii de producţie.
► Pentru mine, obiectivul numărul unu a fost de la început profitabilitatea. Anul trecut, din datele pe care le deţin, compania mea a fost compania cu cea mai mare rată de profitabilitate din domeniul de activitate, peste 25%.
