"În opinia mea criza a fost un ajutor bun pentru consolidarea relaţiilor româno-ungare. Ce am pierdut în pieţele vestice, ca Austria sau Germania, am câştigat sau găsit în România. O parte din antreprenorii ungari care au exportat în România au avut impresia că au descoperit America, dat fiind oportunităţile pe care le-au găsit aici", susţine ambasadorul Ungariei la Bucureşti.
"Încerc să am contacte directe în sfera economică mergând constant în deplasări din Suceava până în Satu Mare. Cred că mediul de business din România s-a mai îmbunătăţit, România a înţeles că este nevoie de predictabilitate şi de o mentalitate de încurajare a investitorilor locali şi a celor străini", spune Fuzes Oszkar. El a mai adăugat că dacă în România sunt câteva mii de firme cu capital maghiar, în Ungaria s-au aventurat doar câteva firme româneşti, însă îi invită pe români să caute sectoare în care să investească.
Ambasadorul afirmă că este adevărat că după indicatorii datorie publică, deficit sau şomaj România stă mult mai bine decât Ungaria, dar acest lucru nu înseamnă că România trebuie să uite de alte probleme cu care se confruntă.
Întrebat de ZF ce ar trebui să înveţe România din greşelile pe care le-a făcut Ungaria, ambasadorul a răspuns că este deja prea târziu pentru a învăţa ceva din greşelile altora. În opinia lui, Ungaria a făcut o listă întreagă de greşeli, dar acum guvernul maghiar nu mai vrea să tot "taie", să "reducă cheltuielile", ci să facă ceva pentru a avea creştere, aspect pe care încearcă să îl facă înţeles şi în faţa FMI şi a Comisiei Europene. Relaţiile dintre Comisia Europeană şi Budapesta sunt încordate după ce Executivul de la Bruxelles a propus sancţionarea Ungariei cu tăierea a 495 mil. euro din fondurile de coeziune pentru 2013 (1,7 mld. euro) din cauza depăşirii de lungi perioade de vreme a deficitului bugetar stabilit de Pactul de Stabilitate şi Creştere - 3% din PIB.
"Deşi deficitul şi datoria publică arată mai bine în România decât în Ungaria, cred că statul român are de lucru la disciplina bugetară şi fiscală, la absorbţia fondurilor europene, dezvoltarea infrastructurii interne, valorificarea terenurilor agricole şi stimularea antreprenorilor locali prin diferite facilităţi."
Anul trecut, datoria publică a Ungariei era de 80,3% din PIB, în timp ce datoria publică a României se ridica la 33,3% din PIB.
În opinia lui Fuzes Oszkar, cele mai slabe puncte ale României sunt reprezentate de infrastructura deficitară, de lipsa investiţiilor în agricultură şi de gradul mic de absorbţie a fondurilor europene.
"În România se începe ceva şi nu se termină, de aceea nu aveţi autostrăzi, drumuri sau alte proiecte de infrastructură importante."
În ceea ce priveşte agricultura, el susţine că ar trebui făcute investiţii în tehnologizare şi în eliminarea evaziunii fiscale. Producţia agricolă de anul trecut s-a ridicat la 9 miliarde de euro, sumă ce corespunde unei ponderi de 6,5% în Produsul Intern Brut al României (PIB).
Mai mult, ambasadorul Ungariei la Bucureşti consideră că România are nevoie de mai multă disciplină în absorbţia fondurilor europene, aşa cum a avut Ungaria. "Atragerea fondurilor europene este ca o şcoală. Nu întotdeuna profesorul Bruxelles este foarte bun, de aceea elevul trebuie să devină autodidact şi să înveţe mai mult singur", a spus el. România a ajuns la un grad de absorbţie a fondurilor europene de doar 5%. În bani acest grad înseamnă rambursări de un miliard de euro dintr-un total de 19,6 miliarde de euro fonduri puse la dispoziţie de UE în intervalul 2007-2013.
Ungaria poate accesa 29,3 miliarde de euro. La începutul anului trecut autorităţile de la Budapesta făcuseră deja plăţi de 4,8 miliarde de euro, care corespund unui grad de absorbţie de 16%, potrivit unui raport al KMPG.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
