Suplimente

Câţi kilometri de autostradă până la finele anului?

Câţi kilometri de autostradă până la finele anului?

CNADNR a plătit până acum peste 750 de milioane de euro pentru cei 243 de kilometri de autostrăzi aflaţi în construcţie dintr-un total de circa 1,5 miliarde de euro. Luna octombrie a venit cu o veste bună în ceea ce priveşte autostrăzile din vestul ţării, de pe Coridorul IV paneuro­pean, ale căror contracte au fost atribuite în prima parte a acestui an. Astfel, lucrările pe circa 65 de kilometri de autostradă de pe Coridorul IV paneuropean, cu o valoare totală de peste 450 de milioane de euro, au demarat în a doua jumătate a lunii octom­brie, a anunţat CNADNR.

Autor: Andreea Neferu

26.10.2011, 18:21 4615

Alţi 100 de kilometri de auto­stra­dă ar urma să fie gata până la finalul acestui an, şi anume Arad-Timişoara (32,2 kilometri), centura Aradului la stan­dard de autostradă (12,3 kilo­metri), Moara Vlăsiei-Ploieşti (42,5 kilo­metri), dar şi un tronson de 13,5 kilo­metri din Bucureşti-Moara Vlăsiei, potrivit infor­ma­ţiilor transmise de Com­pania Naţio­nală de Autostrăzi şi Drumuri Naţio­nale din România (CNADNR).

Cu excepţia tronsonului Deva-Orăştie, în cazul căruia lucrările au început anul acesta, după ce contractul a fost atribuit la finalul lui 2010, pe celelalte opt şantiere de autostrăzi din ţară, a căror construcţie a început înainte de 2011, lucrările sunt finalizare în proporţie de doar 60%, deşi vorbim de lucrări începute în 2007-2008 care trebuia să fie gata în 2010.

CNADNR a plătit până acum peste 750 de milioane de euro pentru cei 243 de kilometri de autostrăzi aflaţi în construcţie dintr-un total de circa 1,5 miliarde de euro.

Autostrăzi precum centura Aradului, care are doar 12,3 kilometri şi care ar fi trebuit terminată la jumătatea anului 2011, sunt construite doar pe jumătate, în timp ce tronsonul Moara Vlăsiei-Ploieşti, care are ca termen final de execuţie luna decembrie a acestui an, era construită în proporţie de doar 64% la 1 septembrie. Pe de altă parte, pe alte şantiere s-a recuperat în ultimele luni ce nu s-a făcut în perioada scursă de la începutul lucrărilor. De exemplu, pe autostrada Arad -Timişoara lucrările erau finalizate în proporţie de 75% la 1 septembrie, faţă de 29% din vara anului trecut. Cel mai prost stau americanii de la Bechtel, pe autostrada Suplacu de Barcău-Borş, inclusă în autostrada Transilvania. Astfel, dacă în vara anului trecut, stadiul fizic era de 39,5%, la începutul lui septembrie lucrările nu avansaseră decât până la 41,5%.

Au început lucrările de autostrăzi în vestul ţării

Luna octombrie a venit însă cu o veste bună în ceea ce priveşte autostrăzile din vestul ţării, de pe Coridorul IV paneuro­pean, ale căror contracte au fost atribuite în prima parte a acestui an. Astfel, lucrările pe circa 65 de kilometri de autostradă de pe Coridorul IV paneuropean, cu o valoare totală de peste 450 de milioane de euro, au demarat în a doua jumătate a lunii octom­brie, a anunţat CNADNR.

La cinci luni de la semnarea con­trac­te­lor, perioadă în care a fost realizată proiec­ta­rea, lucrările pe autostrăzile Nădlac-Arad (lotul 1 şi 2), Timişoara-Lugoj (lotul 1) şi Orăştie-Sibiu (lotul 4) au început, acestea urmând să fie gata în prima parte a anului 2013, potrivit CNADNR.

Astfel, lucrările au început pe primul lot al autostrăzii Nădlac - Arad (22,2 kilo­metri), construit de Romstrade, Montea­driano Engenharia e Construcao şi Donrep Construct, dar şi pe cel de-al doilea lot al acestui tronson, de 17 kilometri, realizat de austriecii de la Alpine.

De asemenea, a început construirea a circa 10 km din autostrada Timişoara - Lugoj, realizaţi de Spedition UMB, Romstrade şi Carena, precum şi a 16,1 kilometri din autostrada Orăştie-Sibiu, la care lucrează Astaldi, Euroconstruct Tra­ding 98 şi Astalrom.

Aceste autostrăzi sunt incluse în Cori­dorul IV paneuropean şi vor beneficia de finanţare europeană în proporţie de 85%, restul fiind contribuţie a guvernului român.

Ce se mai construieşte în România: drumuri naţionale, judeţene şi locale

În ultimele patru luni ale lui 2011, Mi­nis­terul Transporturilor şi Infrastruc­turii anunţa că va demara investiţii de in­fra­struc­tură rutieră în valoare de aproape 4 miliarde de lei (circa 950 de milioane de euro), potrivit unui calcul al ZF pe baza listei obiectivelor de investiţii demarate după 31 august 2011, publicată de minister pe site-ul propriu. În condiţiile în care piaţa con­strucţiilor a scăzut cumulat în anii 2009 şi 2010 cu aproape 40%, până la 9-9,5 mi­liar­de de euro, iar criticile privind situaţia şose­le­lor din România se înmul­ţesc, nu numai în ţară, ci şi în străinătate, Ministerul Tran­­spor­­turilor a început să se dez­mor­ţească şi să-şi canalizeze priorităţile către dez­vol­ta­rea infrastructurii rutiere, mai ales că are la dispoziţie şi câteva miliarde de euro de la Uniunea Europeană în acest sens.

Cea mai importantă lucrare ce va demara în toamna aceasta este reabilitarea drumului naţional 18 Baia Mare-Iacobeni, pe o lungime de aproape 220 de kilometri şi care ar urma să fie finalizată în septem­brie 2013. Astfel, valoarea totală pentru rea­bilitarea acestui drum se ridică la peste 270 de milioane de euro, această sumă in­clu­zând atât contractul cu constructorii, cât şi costurile adiacente. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Ro­mânia (CNADNR) a atribuit în luna iunie trei contracte pentru realizarea acestui tronson, în valoare totală de 659 de mil. lei (155 de mil.euro). Astfel, com­pania elenă Aktor a luat 58,7 de kilo­metri între Baia Mare şi Sighe­tul Mar­maţiei, pentru 182,4 mil. lei (42,9 mil. euro), în timp ce asocierea formată din firmele Spedition UMB şi Tehnostrade, ambele controlate de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, a câştigat reabi­lit-area a 69,4 kilometri pe ruta Sighetul Marmaţiei-Moisei pentru 136,4 milioane de lei (32 de milioane de euro). Cel de-al treilea tronson, de 88,4 kilometri, va fi refăcut de israelienii de la Shapir Struc­tures, care vor primi 340 mili. lei (80 de milioane de euro) pentru acest contract. Sumele prevăzute de Ministerul Tran­spor­t­urilor în lista cu obiectivele de investiţii includ valoarea totală a respectivelor obiective şi nu doar con­trac­tul de execuţie a lucrărilor (cu alte cu­vinte, pot include şi exproprieri sau costuri legate de situri arheologice).

Şi în ceea ce priveşte infrastructura mică (drumurile de interes local), lucru­rile au început să se mişte, cel puţin la nivel de atribuiri de contracte.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO