România avea la finele anului trecut o pondere de 20,4% a rezervelor internaţionale în PIB, cea mai mică din regiune, comparativ cu Ungaria cu 21,1%, Polonia cu 23,5%, Cehia cu 43,9% şi 44,6% în Bulgaria, arată o analiză a Alpha Bank.
În aprilie, rezervele internaţionale brute de la BNR erau de 69,7 mld. euro.
Cele trei componente principale ale rezervelor internaţionale sunt rezervele valutare (59,1 mld. euro), poziţia de rezervă la Fondul Monetar Internaţional (FMI) inclusiv drepturile speciale de tragere (DST) (3,4 mld. euro) şi valoarea aurului deţinut (7,2 mld. euro). Rata medie anuală de creştere a rezervelor internaţionale a accelerat în perioada 2019-2023 în ţările din regiune cu excepţia Cehiei.
„Băncile centrale acumulează rezerve din precauţie, având ca scop diminuarea efectelor negative ale eventualelor crize financiare. Oprirea bruscă a fluxurilor de capital, ce caracterizează criza financiară, face imposibilă refinanţarea datoriilor şi afectează grav capacitatea de plată a ţărilor cu datorii externe mari. Astfel, apare presiunea de depreciere a monedei şi nevoia de măsuri de austeritate care, în majoritatea cazurilor, duc la recesiune şi pierderi de producţie greu de recuperat, aşa cum s-a întâmplat în cazul crizei din 2008. O ţară cu rezerve internaţionale semnificative poate limita deprecierea monedei, evita incapacitatea de plată şi diminua amploarea recesiunii“, se arată în analiză.
După izbucnirea pandemiei, poziţia FMI a crescut ca pondere în rezervele internaţionale brute ale tuturor ţărilor din regiune (la 5% în România şi Bulgaria, 6% în Ungaria, 4% în Polonia şi 3% in Cehia).
Creşterea s-a datorat faptului că în august 2021 FMI a suplimentat stocul DST printr-o nouă alocare generală în valoare totală de 456,5 mld. DST (echivalent a 650 mld. USD) distribuită ţărilor membre, în funcţie de participaţia lor la FMI. Această alocare generală, de departe cea mai mare de până acum, este un prim exemplu al unui răspuns internaţional de cooperare la pandemia de COVID-19. Ţărilor din regiune le-a revenit 10,5 mld. DST, adică 2,3% din total. Creşterea ponderii poziţiei FMI în totalul rezervelor internaţionale a fost compensată de scăderea ponderii celorlalte două componente, în cazul României şi Bulgariei a ponderii aurului, iar în cazul Cehiei, Ungariei şi Poloniei a ponderii rezervelor valutare.
Conform regulilor de bază, o rezervă adecvată acoperă cel puţin 3 luni de importuri, în întregime datoria externă pe termen scurt cumulată cu deficitul de cont curent şi cel puţin 20% din masa monetară intermediară.
Aceste reguli pot fi mai stricte pentru o ţară precum Bulgaria care are un curs de schimb fix faţă de euro şi consiliu monetar. Practic, condiţii similare vor fi şi în celelalte ţării din regiune atunci când vor decide aderarea la moneda unică euro şi vor intra în Mecanismul cursului de schimb II cu paritatea centrală a propriilor monede faţă de euro fixată.
Toate ţările din regiune depăşesc pragurile de adecvare a rezervelor internaţionale în termenii indicatorilor tradiţionali. În perioada 2020-2023, rezervele internaţionale brute au acoperit 5 luni de importuri în România şi Polonia, 3 luni în Ungaria, 10 luni Cehia şi 8 luni în Bulgaria.
Rezervele internaţionale brute erau mai mari atât faţă de datoria externă pe termen scurt (de 4,7 ori în Bulgaria, de 2,7 ori în România, de 1,5 ori în Ungaria şi 1,4 ori în Cehia şi Polonia), cât şi faţă de datoria externă pe termen scurt cumulată cu deficitul de cont curent (de 4,5 ori în Bulgaria, de 1,3 ori în Ungaria, de 1,5 ori în Polonia şi de 1,4 ori în România şi Cehia).
Toate ţările sunt pregătite financiar pentru plata datoriilor pe termen scurt. Acoperirea masei monetare intermediare a fost de 62% în Cehia, 50% în Bulgaria, 43% în România, 36% în Ungaria şi 33% în Polonia, mult peste regula de bază de 20%. Bulgaria se distinge prin volumul relativ mai ridicat de rezerve internaţionale comparativ cu ţările din regiune, fiind întrecută doar de Cehia în privinţa acoperiri importurilor şi a masei monetare intermediare.
„Indicatorii tradiţionali par să arate că volumul rezervelor ţărilor din regiune este peste nivelul care ar îndeplini simultan cele trei referinţe recomandate, respectiv 20% din M2, 3 luni de importuri de bunuri şi servicii şi 100% a datoriei externe pe termen scurt extinsă cu deficitul de cont curent anual. Aşa cum era de aşteptat, Bulgaria este lider, aranjamentul său de consiliu monetar necesită rezerve internaţionale relativ mai mari. Aceasta ar putea indica nevoia de întărire a poziţiei rezervelor internaţionale în celelalte ţări din regiune până în momentul în care vor decide aderarea la moneda unică”, spun analiştii Alpha Bank.
