Finanţarea UE pentru sprijinirea Ucrainei este împiedicată de dezacordurile dintre statele membre, iar îngrijorarea cu privire la bugetele naţionale aflate în dificultate şi la creşterea costurilor la Bruxelles ameninţă fluxul de sprijin financiar către Kiev, potrivit Financial Times.
Solicitările Bruxelles-ului pentru un total de 86 de miliarde de euro în fonduri suplimentare, menite să atenueze tensiunile asupra bugetului UE şi, în acelaşi timp, să blocheze patru ani de sprijin pentru Ucraina, au divizat statele membre şi au dus la solicitări de reduceri şi la un calendar de aprobare mai lung, potrivit persoanelor implicate în discuţii.
Dezbaterea reprezintă un test-cheie al deciziilor occidentale cu privire la situaţia Ucrainei, în timp ce scepticii războiului din Europa şi SUA încep să evidenţieze câştigurile limitate obţinute de contraofensiva de vară a Kievului împotriva Rusiei.
De asemenea, ultima rundă de finanţare americană pentru Ucraina s-ar putea confrunta cu un drum dificil prin Capitoliu, pe fondul îngrijorărilor crescânde legate de război şi al unor dispute mai largi privind cheltuielile guvernamentale.
Bruxelles-ul a propus ca ultimul pachet de finanţare pentru Ucraina să se întindă pe o perioadă de patru ani, în parte pentru a izola Kievul de volatilitatea politică. Miniştrii UE vor relua consultările astăzi, după vacanţa de vară, iar sprijinul pentru Ucraina va fi pe primul loc pe ordinea de zi a reuniunilor miniştrilor apărării şi afacerilor externe.
Până în prezent, negocierile privind finanţarea au fost complicate de asocierea Comisiei Europeane a sprijinului financiar pentru Ucraina cu cerinţele suplimentare pentru bugetul UE, inclusiv cu dispoziţiile pentru acoperirea costurilor dobânzilor la datorie şi cu o creştere a salariilor funcţionarilor UE.
Multe state membre au declarat că, deşi sprijinul financiar suplimentar pentru Ucraina este rezonabil, celelalte elemente ale pachetului sunt rezultatul unei probleme interne de gestionare a bugetului UE care nu merită fonduri suplimentare.
Ţări precum Germania şi Ţările de Jos au condus rezistenţa, argumentând că restricţiile bugetare naţionale datorate creşterii ratelor dobânzilor şi a cererilor salariale ar trebui să se reflecte şi la Bruxelles.
Disputa pregăteşte terenul pentru ceea ce se aşteaptă a fie una dintre cele mai tensionate negocieri europene din restul acestui an. În iunie, Comisia a prezentat un supliment de 66 de miliarde de euro pentru bugetul 2021-27, finanţat de statele membre. Bruxelles-ul a propus separat 20 de miliarde de euro pentru furnizarea de arme către Ucraina.
Suma de 66 de miliarde de euro include aproape 19 miliarde de euro pentru a acoperi costurile neaşteptat de ridicate ale dobânzilor la împrumuturile comune ale UE, aproximativ 2 miliarde de euro pentru majorarea costurilor administrative, inclusiv creşteri salariale pentru funcţionari, 15 miliarde de euro pentru cheltuieli legate de creşterea migraţiei şi finanţarea ţărilor externe şi 10 miliarde de euro pentru alte iniţiative, inclusiv un nou fond de inovare.
Această completare a cadrului financiar multianual (CFM) include, de asemenea, 17 miliarde EUR sub formă de granturi pentru Kiev şi este completată de un pachet de împrumuturi în valoare de 33 de miliarde de euro. Împreună, acest pachet de 50 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani are ca scop să ofere ţării o stabilitate bugetară pe termen mai lung, o abordare pe care Bruxelles a încurajat-o şi în faţa altor donatori pentru a fi adoptată.
Cele mai mari ţări ale UE discută în prezent aspecte legate de suplimentarea CFM cu scopul de a ajunge la o poziţie de consens, au declarat doi oficiali, menţionând că este posibil ca dezbaterea să se prelungească până la sfârşitul anului.
În acelaşi timp, celor 27 de state membre ale UE li se cere să contribuie împreună cu încă 20 de miliarde de euro pentru un fond de armament administrat de Bruxelles, menit să garanteze sprijinul militar pentru Ucraina în următorii patru ani.
