ZF 24

Câte miliarde a cheltuit BNR pentru a calma pieţele care dublaseră costul României şi a reduce dobânzile la lei, câtă lichiditate e injectată în sistem, câţi bani au fost printaţi peste noapte, având în vedere că românii îşi retrăgeau banii din bănci şi cum “omoară“ statul creditarea privată

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Autor: Cristian Hostiuc

16.05.2020, 08:03 26542

Pe 31 martie 2020, la ora 17.00, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a ieşit pentru prima dată public de la izbucnirea crizei COVID-19 şi instaurarea stării de urgenţă, pentru a descrie situaţia din piaţă: vârful tensiunilor generate de criza COVID-19 în domeniul monetar, bancar şi financiar a fost depăşit. Retragerile de numerar de la bănci s-au redus, ratele dobânzilor la lei au scăzut considerabil, iar cursul de schimb leu/euro s-a stabilizat.

Isărescu a spus că în perioada 11-20 martie retragerile de numerar de la BNR ale băncilor, pentru a acoperi cererea populaţiei şi a companiilor, au atins un nivel record de 4,4 miliarde de lei, aproape 1 miliard de euro, de două ori mai mult decât în decembrie 2019, când sunt sărbătorile de iarnă şi există cele mai ridicate vârfuri de plată.

Isărescu a spus că retragerile de numerar s-au redus substanţial iar cash-ul din casieriile băncilor a crescut, ceea ce însemnă că îşi pot acoperi din interior necesarul de numerar pentru efectuarea plăţilor şi alimentarea fluentă a ATM-urilor.

Guvernatorul BNR a confirmat pe 31 martie ceea ce discuta neoficial la nivelul băncilor, că sunt probleme cu asigurarea numerarului în euro, având în vedere cererea mare din partea clienţilor: ”În ceea ce priveşte asigurarea numerarului în cauză, discontinuităţile au fost determinate atât de cererea mare, cât şi de suspendarea unor transporturi aeriene externe; situaţia este în curs de normalizare.”

Marea majoritate a băncilor din România au conturile corespondente în euro pentru cash la băncile din Elveţia, şi dacă se confruntă cu o cerere mai mare de numerar trebuie să trimită avioanele după euro.

Datorită intervenţiilor BNR prin deciziile de politică monetară - reducerea ratei de referinţă de la 2,5% la 2%, îngustarea coridorului de fluctuaţie a dobânzilor între 1,5-2,5%, posibilitatea achiziţiei de titluri de stat de pe piaţa secundară, care înseamnă practic finanţarea indirectă a bugetului de stat -, la care s-au adăugat injecţiile de lichiditate, dobânzile la lei de pe piaţă au scăzut, cursul de schimb s-a stabilizat după ce a fost la un pas să treacă de 5 lei pentru un euro, iar operaţiunile pe baze bilaterale efectuate de BNR au asigurat lichiditate şi au permis finanţarea cheltuielilor statului.

Declaraţia lui Isărescu, făcută în nume personal şi nu al Consiliului de Administraţie al BNR, a fost fără precedent, având în vedere prudenţa manifestată de-a lungul deceniilor de guvernator în a fi extrem de tranşant în declaraţii în momente de criză.

Din acel moment, piaţa monetară, valutară, piaţa titlurilor de stat şi asigurarea finanţării bugetului s-au liniştit, iar băncile au căpătat încredere între ele cu limitele de rigoare, şi au mai început să finanţeze statul, unde cheltuielile au explodat.

Spre exemplu, deficitul bugetar consolidat a crescut la nu mai puţin de 18 miliarde de lei în martie, cu 10 miliarde de lei peste luna februarie.

Necesarul de finanţare al statului este imens.

Vineri, 8 mai, BNR a publicat raportul lunar privind indicatorii statistici ai sistemului bancar şi ai economiei pe luna martie, care include şi câteva date din luna aprilie.

În acest raport se pot vedea intervenţiile BNR în piaţă: operaţiuni REPO - achiziţia de titluri de stat de pe piaţa secundară -, cât numerar a fost pus pe piaţă etc.

De asemenea, se pot vedea fluctuaţiile înregistrate în bilanţurile băncilor, acolo unde clienţii şi-au desfiinţat depozitele bancare pentru a-şi retrage banii cash.

În martie, numerarul în circulaţie a crescut la 77,5 miliarde de lei de la 75,4 miliarde de lei în februarie, adică un plus de 2,1 miliarde de lei. În martie 2020 s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al numerarului din circulaţie din istorie.

Numerarul aflat în casieriile băncilor, pentru onorarea retragerilor, a crescut de la 9,5 miliarde de lei în februarie, la 12,5 miliarde de lei în martie, adică un plus de 3 miliarde de lei.

În bilanţul BNR pe luna martie, figurează la poziţia bilanţieră active interne - credite suma de 11,7 miliarde de lei, după ce în februarie, ianuarie şi decembrie soldurile erau 0.

În operaţiunile de piaţă ale BNR, la poziţia operaţiuni REPO (acordarea de lichiditate băncilor cu garanţii titluri de stat, urmând ca la scadenţă băncile să dea banii şi să ia înapoi titlurile de stat) figurează în aprilie suma de 13,6 miliarde de lei - stoc, după ce în martie a fost de 1,1 miliarde de lei, în februarie - 0, iar în decembrie de 0,4.

La facilităţi permanente acordate băncilor pentru aprilie figurează un stoc de 1,6 miliarde de lei la o dobândă de 2,5%, ceea ce înseamnă că au fost bănci care s-au împrumutat la Lombard, dobânda maximă a BNR. În martie stocul a fost de 652 milioane de lei, în februarie şi ianuarie stocurile au fost 0.

La nivelul titluri de stat cumpărate de BNR de pe piaţa secundară, o operaţiune pe care BNR nu a mai folosit-o de decenii, în aprilie figurează suma de 1,8 miliarde de lei.

Dacă ne uităm puţin la bilanţul băncilor, clienţii şi-au desfiinţat depozitele bancare la termen, pentru a retrage banii.

La nivelul creditului intern, s-a înregistrat o creştere a finanţărilor acordate de bănci administraţiei publice, soldul urcând de la 9,9 miliarde de lei, la 14,1 miliarde de lei, adică un plus de 4,2 miliarde de lei.

De partea cealaltă, la creditul intern în lei, creşterea a fost de numai 1,5 miliarde de lei, de la 271 miliarde de lei la 272,5 miliarde de lei în luna martie 2020, faţă de februarie 2020.

În martie, cu o săptămână înainte de declararea stării de urgenţă - 16 martie 2020 -, lucrurile au început să se precipite pe piaţa bancară, retragerile de bani înregistrând creşteri peste noapte, dobânzile pentru titluri de stat urcând pe piaţa secundară de la 3,5% la 6%, lichiditatea din sistem ducându-se mai mult la băncile mari, iar băncile mici înregistrând deficite, presiunile pe cursul valutar crescând instantaneu, iar cea mai critică a fost finanţarea statului, acolo unde numai câteva bănci au avut curajul să cumpere titluri de stat.

Citeşte AICI ediţia epaper Ziarul Financiar de LUNI

Intervenţia BNR pe toate palierele a mai liniştit piaţa, băncile şi investitorii, iar în luna aprilie lucrurile s-au desfăşurat în linişte.

Dar în continuare principala problemă este de finanţare a deficitului bugetar, estimat să urce la 75 de miliarde de lei în acest an, în varianta pesimistă.

Deşi cursul este extrem de stabil, chiar înregistrând o scădere, spre surprinderea pieţei, lucrurile nu vor rămâne aşa, având în vedere căderea economică care a început să pătrundă în economie.

De acum încolo, lună de lună, vom vedea în rapoartele BNR cât de puternică este intervenţia Băncii Naţionale în sistem pentru a ţine lucrurile sub control.

Click pentru detalii

AFACERI DE LA ZERO