Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică bancă centrală din lume, a majorat miercuri rata dobânzii de referinţă cu un sfert de punct procentual, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani, în timp ce analizează cât de mult trebuie să mai preseze economia americană pentru a ţine inflaţia sub control.
Comitetul federal pentru piaţa monetară a ridicat rata fondurilor federale la un nou interval ţintă de 5,25-5,5% cu sprijin unanim, reluând cea mai agresivă campanie de înăsprire monetară din ultimele decenii, scrie Financial Times.
Majorarea de miercuri a urmat unui scurt răgaz la şedinţa anterioară din iunie, când FOMC a menţinut stabilă rata de referinţă. La acea vreme, preşedintele Fed, Jay Powell, a indicat că banca centrală va adopta o abordare mai graduală în ceea ce priveşte creşterea ratelor, pentru a ţine cont de lunile de creşteri anterioare şi de consecinţele crizei bancare regionale din această primăvară.
Într-o declaraţie, comitetul a afirmat că inflaţia a rămas "ridicată", că în ultimele luni creşterile de locuri de muncă au fost "robuste" şi că activitatea economică se extinde "într-un ritm moderat".
Comitetul a precizat că a rămas "foarte atent la riscurile inflaţioniste" şi că va "continua să evalueze informaţiile suplimentare şi implicaţiile acestora pentru politica monetară".
După ce şi-a majorat rata de referinţă de la aproape zero în martie 2022 la peste 5%, Fed este acum mai aproape de un nivel al costurilor de împrumut pe care îl consideră "suficient de restrictiv" pentru a aduce inflaţia la ţinta sa de lungă durată de 2% în timp util.
Powell a declarat luna trecută că Fed nu este "atât de departe de destinaţie". Dar oficialii s-au împotrivit să excludă orice altă majorare a ratei în cazul în care inflaţia - care a scăzut la o rată anuală de 3% în iunie, conform indicelui preţurilor de consum - nu va continua să scadă în acest an.
O complicaţie pentru banca centrală este faptul că economia americană a sfidat aşteptările privind o încetinire mai accentuată în acest an. Piaţa forţei de muncă s-a răcit, dar rămâne puternică, contribuind la stimularea cheltuielilor de consum. Inflaţia globală a scăzut pe măsură ce preţurile la energie şi alimente au scăzut, deşi măsurile "de bază", care nu ţin cont de aceste costuri volatile, se situează încă mult peste ţinta stabilită de Fed.
Îngrijorările legate de faptul că unele creşteri ale preţurilor - în special cele din sectorul serviciilor - erau încă ridicate au determinat oficialii să îşi revizuiască luna trecută previziunile privind inflaţia de bază, măsurată prin indicele preţurilor cheltuielilor de consum personal. La rândul lor, aceştia şi-au majorat previziunile privind nivelul la care rata fondurilor federale va atinge un vârf în acest an.
În iunie, majoritatea oficialilor estimau că rata de referinţă va atinge un nivel maxim de 5,5-5,75%, sugerând o nouă creştere de un sfert de punct după o mişcare în luna iulie.
Cu toate acestea, participanţii de pe piaţă şi economiştii sunt sceptici cu privire la faptul că Fed va continua să majoreze rata în acest an.
După reuniunea din iulie, următoarea şedinţă a Fed va avea loc în septembrie, ceea ce îi oferă încă două runde complete de date lunare privind locurile de muncă, inflaţia şi cheltuielile de consum.
Mulţi economişti consideră că Fed are o ştachetă ridicată pentru o mai mare înăsprire în septembrie. În cazul în care datele indică necesitatea unei noi creşteri a ratei, majoritatea se aşteaptă ca aceasta să fie implementată la reuniunea din noiembrie.
