Confederaţia Patronală Concordia a avizat negativ Bugetul de Stat pentru anul 2024 în Consiliul Economic şi Social (CES), apreciind că veniturile sunt supraestimate, ceea ce ar putea duce la noi probleme bugetare anul viitor, situaţie pe care mediul de afaceri o găseşte inadmisibilă.
”În lipsa unui buget construit pe estimări realiste atât cu privire la venituri, dar şi la cheltuieli, problema bugetară din 2023 se poate repeta, situaţie pe care mediul de afaceri o găseşte inadmisibilă”, se arată într-un comunicat al confederatiei.
În 2023, estimările veniturilor bugetare au fost cu 7% sub aşteptări, iar cheltuielile cu 3% peste bugetul iniţial, generând problemele fiscal-bugetare.
” Există multe veşti bune în proiectul de buget şi alocări de cheltuieli necesare şi esenţiale atât pentru dezvoltarea economică, cât şi pentru echitatea socială din România, dar sunt umbrite de temerea justificată că dacă ele sunt aşezate pe o proiecţie nerealistă a veniturilor statului, atunci bunii contribuabili vor fi chemaţi, fără avertizare şi fără predictibilitate, să acopere prin noi taxe şi impozite un deficit mai mare decât cel anticipat”.
Veniturile estimate pentru următorul an bugetar în Legea Bugetului sunt cu peste 20% mai mari decât execuţia preliminată pe anul 2023 şi cu 39% mai mari decât execuţia bugetară de la finalul anului 2022, fiind prognozate la 308,76 miliarde lei.
”Cifrele relevă un optimism excesiv şi nejustificat al Guvernului privind nivelul veniturilor. ANAF îşi propune să colecteze 30 de miliarde în plus anul viitor deşi anul acesta este cu 12 miliarde sub ce şi-a propus la începutul anului. Guvernul se aşteaptă la intrări din fonduri europene şi PNRR de peste 60 de miliarde de lei, deşi din cele 55 de miliarde pe care şi le-a propus pentru 2023, va realiza puţin sub 29 de miliarde. Cele 12 miliarde în plus pe care Guvernul consideră că le va colecta suplimentar din CASS după extinderea bazei sunt şi ele cu un semn de întrebare în lipsa unei fundamentări din care să înţelegem cum s-a ajuns la această cifră”, se arată în analizat Concordia.
Similar, cheltuielile cresc faţă de suma bugetată pentru 2023 cu 51 miliarde lei (creştere de 14,6%) şi cu aproape 90 de miliarde lei (28%) faţă de execuţia din anul 2022.
.
Vedeti aici textul integral al OPINIEI Confederatiei Concordia
Cu toate acestea, gradul de colectare al veniturilor, calculat ca procent al execuţiei preliminate din suma bugetată în 2023, a fost de doar 93,16%, sub media ultimului deceniu (96%) şi mult sub ultimii doi ani, când veniturile colectate au fost peste sumele bugetate, se arată în analiza realizată de Concordia.
Astfel, sunt estimate creşteri semnificative la veniturile fiscale, inclusiv impozitele pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale (8%), taxele pe bunuri şi servicii (9%), şi TVA (15%).
Totuşi, îngrijorările persistă cu privire la fundamentarea cifrelor, iar experienţa din 2023 subliniază necesitatea estimărilor realiste şi prudente.
Confederaţia Patronală Concordia subliniază că o construcţie bugetară bazată pe estimări nerealiste poate duce la repetarea situaţiei din 2023, punând presiune suplimentară pe contribuabili şi pe mediul de afaceri când economia deja încetineşte. Deşi o politică anti-ciclică este de principiu dezirabilă, trebuie să existe resursele pentru a fi susţinută, altfel riscă să obţină efectul invers.
”Este de apreciat intenţia Guvernului de a combate evaziunea fiscală. Spunem de ani de zile că nivelul evaziunii din România este inacceptabil în special în ceea ce priveşte colectarea de TVA sau plata salariilor la negru. În fiecare an, miliarde de euro rămân necolectate din cauza celor care fac evaziune. Această evaziune este un act profund de inechitate pentru că generează o povară suplimentară pentru bunii contribuabili şi, în acelaşi timp, distorsionează semnificativ competiţia onestă în piaţă. Statul român are tot sprijinul bunilor contribuabili pe care Concordia îi reprezintă ca să stopeze acest fenomen şi ne dorim să vedem rezultate din prima zi a anului viitor. Ceea ce spunem însă este că, într-o primă etapă, trebuie să vedem această colectare îmbunătăţită şi doar ulterior să folosim aceste venituri suplimentare în construcţia bugetară, pe măsură ce ele sunt realizate”.
Potrivit Confederatiei, în ultimii ani capacitatea statului de a estima veniturile şi cheltuielile cât mai aproape de realitate a scăzut, culminând în 2023 cu o diferenţă de aproape 19 miliarde de lei între estimările de la începutul anului şi execuţia preliminată. O diferenţă mai mare între veniturile estimate şi cheltuieli în ultimii 11 ani s-a înregistrat doar în 2020 –peste 26 miliarde lei, primul an pandemic marcat de o scădere economică bruscă şi de o criză sanitară fără precedent.
Analiza subliniază că înainte de 2017 exista o tendinţă de uşoară supraestimare atât a veniturilor, cât şi a cheltuielilor bugetare. Această practică ducea la situaţia în care, la finalul anului, atât veniturile, cât şi cheltuielile erau mai mici decât cele prevăzute în buget. Nu poate fi trasă o concluzie dacă această dublă supraestimare era intenţionată sau ţinea mai degrabă de lipsa de predictibilitate economică. În anii 2018-2019, începuseră deja să crească mai rapid cheltuielile decât veniturile, culminând cu deficitul foarte mare din anul pandemic 2020.
Începând cu 2019, datele arată că statul nu mai e capabil să anticipeze corect cheltuielile. În legătură cu veniturile, acestea au fost mai mari în 2021 şi 2022 decât era anticipat, dar reprezentau 15%, respectiv 16% din PIB faţă de 22% din PIB pentru cheltuieli. În perioada 2013-2018, diferenţa dintre venituri şi cheltuieli exprimate ca procent din PIB era relativ stabilă (13-14% -venituri, 17-18% -cheltuieli). Astfel, problema cea mai mare pe care o identificăm este că veniturile au rămas relativ stabile ca procent din PIB, în timp ce cheltuielile au crescut la o pondere mai mare din PIB.
De asemenea, credibilitatea bugetară este scăzută, bugetul fiind fie sub execuţie, fie peste aceasta. Deşi variaţiile sunt obişnuite pentru că execuţia e influenţată de un cumul de factori, statul ar trebui să anticipeze cu precizie mai mare care sunt constrângerile bugetare atâtîn privinţa cheltuielilor, cât şi a veniturilor.
Consiliul Economic şi Social a avizat nefavorabil proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2024,invocând inclusiv argumentele susţinute de Confederaţia Patronală Concordia privind alocarea de timp insuficient (mai puţin de 24 de ore) pentru analiza proiectului. Consiliul Economic şi Social vorbeşte şi despre „optimismul excesiv şi nejustificat în privinţa veniturilor” şi atrage atenţia cu privire la „impactul semnificativ asupra a numeroase industrii, angajatori, angajaţi şi reprezentanţi ai mediului non-guvernamental deopotrivă”.
Procesul legislativ pentru adoptarea Bugetului de Stat s-a desfăşurat foarte rapid (sub 36 de ore de la publicarea în transparenţă până la adoptarea de către Guvern), dialogul social fiind din nou o formalitate care bifează o cerinţă legală şi nimic mai mult. Maniera prin care bugetul a fost adoptat este problematică în sine, pentru că decredibilizează procesul de consultare publică şi dialog social, se precizează în analiza Concordia.
