Problema evaziunii fiscale este sistemică şi s-a perpetuat în timp, afectând gradul de colectare a veniturilor la buget, dar şi companiile oneste, puse în situaţia de a concura cu mulţi jucători care nu „joacă“ cinstit, iar autorităţile ar trebui să-şi concentreze eforturile pe îmbunătăţirea colectării veniturilor la buget, au susţinut participanţii la conferinţa „Modificările Codului fiscal. Care este impactul pentru buget, mediul de business şi pentru economie?“ organizată de ZF în parteneriat cu firmele de audit şi consultanţă KPMG şi EY.
România pierde 20 mld. euro din evaziunea fiscală, anul trecut evaziunea ajungând la aproape 14% din PIB, potrivit estimărilor Consiliului Fiscal.
„Evaziunea fiscală este o formă de concurenţă neloială care afectează orice business şi este greu să concurezi pe o piaţă unde mulţi jucători nu joacă corect. Economia nu poate să meargă în condiţiile în care concurenţa este afectată. Economia merge dacă afacerile merg, dacă se desfăşoară corect“, a declarat Alex Milcev, tax partner la firma de audit şi consultanţă EY.
Problema încasărilor bugetare o au toate statele lumii, dar soluţiile la care se gândesc majoritatea ţărilor nu vizează majorarea impozitelor şi taxelor, ci măsuri eficiente de combatere a evaziunii fiscale, orice creştere de taxe urmând să „gâtuie“ şi mai mult economia, a spus Ramona Jurubiţă, partner, deputy head taxation services la firma de audit şi consultanţă KPMG. Ea a arătat că românii şi-au pierdut încrederea de-a lungul timpului în tot ceea ce înseamnă aparat de stat şi fiscalitate.
Autorităţile ar trebui să-şi concentreze eforturile pe colectarea cât mai multor bani la buget în loc să se gândească la majorarea taxelor, consideră Jurubiţă.
Problema colectării veniturilor este „flagrantă“ în România, ţinând şi de birocraţie, în opinia lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului fiscal.
Ioana Petrescu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru, a arătat că o continuare a politicilor de reducere a TVA pe anumite segmente ar fi binevenită, având o componentă socială, dar şi o contribuţie potenţială la reducerea evaziunii fiscale.
Pe de altă parte, Ionuţ Bohâlţeanu, Partner Muşat & Asociaţii, a arătat că problema evaziunii fiscale nu poate găsi rezolvări în chestiuni punctuale, cum ar fi reducerea cotei TVA, ci în măsuri structurale.
Veniturile bugetare au rămas în primele nouă luni ale anului sub nivelul programat. Rata de creştere a veniturilor a fost estimată la 8,4% în 2013 faţă de 2012, dar în primele nouă luni încasările au crescut cu doar 4,5% an la an.
Din cauza evoluţiei nefavorabile a încasărilor bugetare, premierul i-a cerut ministrului finanţelor să facă o simulare de creştere a cotei unice de la 16% la 22%, dar şi o reducere a TVA, de la 24% la 22%.
Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a dat asigurări că decizia a fost tranşată şi nu se va susţine o creştere a cotei unice, discuţiile fiind doar la nivel politic.
În ceea ce priveşte o altă reducere a TVA pentru anumite produse, Manolescu a arătat că ar putea să intervină doar dacă se constată că diminuarea TVA la produsele de panificaţie la 9% nu a dus la scăderi de venituri. „Reducerea TVA la produsele de panificaţie este un gen de măsură care încearcă să pună în practică ceea ce cere mediul de afaceri. O presiune fiscală mai mică încurajează agenţii economici să se conformeze.“
Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu politica fiscală
Decizia a fost tranşată - nu se va susţine o creştere a cotei unice. Nu a fost un scenariu luat în calcul privind majorarea cotei unice la 22%. Au fost doar discuţii la nivel politic, fără a fi puse în mod serios în analiză. Au fost doar idei discutate în vederea stabilirii bugetului pentru 2014.
Reducerea TVA la produsele de panificaţie este un gen de măsură care încearcă să pună în practică ceea ce cere mediul de afaceri. O presiune fiscală mai mică încurajează agenţii economici să se conformeze. La nivel european, 18-19 state au TVA redus la alimente.
O altă reducere a TVA pentru anumite produse ar putea să intervină doar dacă se constată că reducerea TVA la pâine nu a dus la scăderi de venituri. Dacă va fi tot timpul nevoie să punem ceva în loc, nu va fi posibilă reducerea TVA pentru alte categorii.
După reducerea TVA la pâine preţurile în magazinele mari au scăzut, dar cele din magazinele mici au crescut, pentru că acolo erau „debuşee ale pâinii vândute fără acte“. Când fabricile au vândut cu TVA de 9%, micile magazine nu au mai avut acces la pâine nefiscalizată.
Este clar că problema evaziunii fiscale este sistemică, s-a perpetuat în timp.
Alexander Milcev, tax partner, EY România (Ernst & Young)
Evaziunea fiscală afectează orice business şi este greu să concurezi pe o piaţă unde mulţi jucători nu joacă corect.
Deseori discuţia despre evaziunea fiscală se poartă prin prisma relaţiei Fisc-evazionist. Fiecare are ceva de câştigat şi ceva de pierdut. Dar dimensiunea evaziunii fiscale este mult mai mare. Ştim cât de nocivă este concurenţa neloială. Evaziunea fiscală este o formă de concurenţă neloială de care nu se ocupă Consiliul Concurenţei, ci oamenii de afaceri.
Miza nu este înăsprirea pedepselor, ci mersul economiei, iar economia nu poate să meargă în condiţiile în care concurenţa este afectată. Economia nu creşte doar dacă se colectează mai mulţi bani. Economia merge dacă afacerile merg şi se desfăşoară corect.
Dacă am ajunge la gradul de colectare al bulgarilor, am elimina deficitul bugetar. Dacă am putea să modernizăm ANAF - şi ăsta este planul pentru următorii 5 ani - atunci multe probleme s-ar rezolva.
Ionuţ Bohâlţeanu, partner, Muşat & Asociaţii
Am speranţa restructurării Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Este necesară o analiză mult mai profundă vizavi de construcţia bugetară. Vine 1 noiembrie şi nu au început discuţiile pe buget. Este mai mult decât probabil ca la sfârşitul lunii decembrie să vedem din nou o ordonanţă cu modificări de taxe.
Rolul amnistiei fiscale nu este să favorizeze pe cineva, ci statul să colecteze pe termen scurt anumite taxe şi să identifice pe cei rău-platnici. Turcia la doi ani are o astfel de amnistie.
Evaziunea fiscală este o problemă la nivel global. Nu am inventat-o noi. Evaziunea fiscală trebuie privită de Ministerul Finanţelor la nivel structural. Există anumite zone cu grad ridicat de evaziune fiscală. Gradul de conformare în alte state este dat şi de duritatea măsurilor aplicate în cazul evaziunii fiscale. Poate trebuie acţiuni complementare pentru recuperarea prejudiciului.
Problema evaziunii fiscale nu poate găsi rezolvări în chestiuni punctuale, cum ar fi reducerea cotei TVA, ci în măsuri structurale. Uniunea Europeană gândeşte măsuri complexe cum ar fi taxarea inversă la TVA pe anumite sectoare.
Ana Dincă, vicepreşedinte, Camera Auditorilor Financiari
Taxele noastre nu sunt mici. A arăta către cota unică de 16% - nu mai ţine povestea.
De ce scad încasările din impozitul pe profit? Dacă profitul vine din exploatare, este clar că sunt foarte mari costurile. Costul cu forţa de muncă este încă foarte mare. Dar mult pierderi vin din zona financiarului. Companiile sunt îndatorate, au dobânzi de plătit. Dobânzile în România sunt mai mari decât în Europa.
De ce mai multe venituri vin din PFA-uri sau alte structuri? Gradul de conformare voluntară este mai bun la aceste entităţi decât la marile companii. Numărul lor este mare. Mai uşor gestionezi o entitate mică decât una mai mare.
Au migrat din industria mare, complexă, spre un sistem pe care îl pot gestiona.
Ioana Petrescu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru
O continuare a politicilor de reducere a TVA pe anumite segmente ar fi binevenită. Nu ştiu dacă este posibilă acum, când avem o rectificare negativă. Reducerea TVA la pâine a fost binevenită. Dacă s-ar reduce şi la carne şi la alte alimente ar fi bine. Este o măsură care ar ajuta la reducerea evaziunii fiscale şi este o măsură care are şi o componentă socială. Sunt şi alte măsuri de relaxare, dar eu cu aceasta aş începe.
Situaţia colectării veniturilor bugetare este sub aşteptări. Dar cred că suntem un pic prea obsedaţi de ceea ce se întâmplă acum. Situaţia încasărilor bugetare a fost întotdeauna destul de problematică, nu este de ieri, de azi această problemă.
Pe termen scurt ştim care sunt problemele. Una este legată de reorganizarea ANAF. ANAF nu a fost o structură eficientă de colectare. Am avut probleme mari cu corupţia. Apoi, există percepţia de ineficienţă în investiţiile şi cheltuielile bugetare şi lipsă de transparenţă. Nu se discută suficient cu mediul de afaceri. Codul fiscal este mult prea complicat şi trebuie să fie simplificat. Pe de altă parte, nu trebuie să ignorăm că există o cultură a evaziunii fiscale la nivelul contribuabililor.
Creşterea economică estimată la circa 2% este bazată pe agricultură şi exporturi şi nu aduce venituri mai ridicate.
Ramona Jurubiţă, partner, deputy head taxation services la firma de audit şi consultanţă KPMG
Problema încasărilor bugetare o au toate statele lumii, dar soluţiile la care se gândesc majoritatea ţărilor nu vizează majorarea impozitelor şi taxelor, ci măsuri eficiente de combatere a evaziunii fiscale, orice creştere de taxe urmând să „gâtuie“ şi mai mult economia.
Discutăm despre evaziunea fiscală de foarte mult timp. Dar nu cred că am perceput decizii concerete, care să ne demonstreze că se iau măsuri în acest sens.
O întrebare ar fi de ce există cultura românilor de a nu declara şi plăti taxele, de ce este tentat românul să facă evaziune fiscală. Românul şi-a pierdut încrederea de-a lungul timpul în tot ce înseamnă aparat de stat, fiscalitate.
Autorităţile ar trebui să-şi concentreze eforturile pe colectarea cât mai multor bani la buget în loc să se gândească la majorarea taxelor.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, economist-şef la Raiffeisen Bank
Discutăm de posibile modificări de taxe şi impozite. În mod cert vor fi anumite modificări de taxe pentru că altfel nu se închide bugetul pe 2014. Anul viitor trebuie redus deficitul bugetar.
Există întrebarea dacă România are cote mari sau mici de impozitare. La TVA avem 24%, a treia cotă la nivel european. La impozitul pe profit şi impozitul pe venit avem cote reduse. În schimb, la contribuţii de asigurări sociale cotele sunt foarte înalte. Sistemul de contribuţii la asigurări sociale este din punct de vedere legal „ciuruit“ cu excepţii şi derogări. În România fiecare se consideră mai şmecher decât alţii. Nu înţeleg de ce.
Povara fiscală pe muncă în România este infernal de mare. În primul rând, dacă mă uit la nivelul mare al CAS. Ca sa plătesc 1 euro net în România plătesc 1,3 euro ca angajator. Oamenii nu plătesc şi pentru că sunt blocaţi şi descurajaţi de birocraţia infernală. Avem nevoie de stimularea muncii. Dacă nu vom mobiliza munca, vom avea mare problemă cu creşterea economică în anii următori.
Problema colectării taxelor este flagrantă în România. Ţine şi de birocraţie. Ca şi contribuabil este aproape imposibil să urmăreşti toate modificările Codului fiscal.
Mirela Păunescu, membru şi reprezentant al ACCA
Sunt surprinsă de ceea ce citesc în Codul fiscal aproape zilnic. Şi eu sunt profesionist. Unui contribuabil obişnuit îi este mult mai greu. Codul fiscal se schimbă foarte des şi nu este făcut astfel încât să fie uşor să respecţi legea. Legislaţia se modifică din două mişcări oricând. Este inadmisibil ca Ministerul Finanţelor să vină după 3-4 ani cu penalităţi.
Soluţia ar fi simplificare şi predictibilitate.
De regulă, poziţia statului nu este de a explica contribuabilului, ci este o atitudine de genul hai să te prind să văd cu ce ai greşit şi să stabilesc o penalitate.
Contribuabilii trebuie consideraţi ca fiind de bună-credinţă.
Dacă contribuabililor li s-ar părea uşor să plătească taxe şi impozite, dacă procesul ar fi uşor de administrat şi de pus în practică şi de către cei care nu au cunoştiinţe aprofundate de fiscalitate, conformarea voluntară ar fi mult mai des întâlnită în viaţa noastră.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
