Consumul final de energie electrică a fost în primele 11 luni din 2023 cu 5,7% mai mic decât în perioada similară din 2022, în conditiile în care consumul din economie s-a redus cu 4,6%, cel al populatiei cu 8,7%, iar iluminatul public cu 19,7%, arată datele INS publicate marti.
În total, consumul a fost de 44664,9 milioane kWh.
În acelaşi tip, productia de energie electrică a crescut cu 2,3%, importurile s-a redus cu 1,3%, iar exportul a avut un avans de 60%.
Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a scăzut cu aproape 2%.
Cea mai mare parte din productia de energie electrică a fost asigurată de hidrocentale, cu o pondere de 33%, volumul produc fiind de asemenea în creştere an la an de 33%.
Pe locul secund se află termocentrale clasice, cu o pondere de 30% şi un volum al productiei în scădere cu 18%.
Pe locul trei se află centrala nuclearelectrică de la Cernavodă, cu o contributie de 19% şi un volum al productiei în creştere cu 1,1%, urmată de centralele eoliene, cu o pondere de 13%, şi cele fotovoltaice, cu 3%.
Productia generată de eoliene a crescut în perioada ianuarie-noimebrie 2023 cu 8%, iar cea din parcurile solare fotovoltaice s-a redus cu 7%.
În total, principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-30.XI.2023, au totalizat 30049,8 mii tone echivalent petrol tep), în scădere cu 933.000 tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Producţia internă a însumat 16420,6 mii tep, în scădere cu 81,8 mii tep (-0,5%), iar importul a fost de 13629,2 mii tep, în scădere cu 851,2 mii tep (-5,9%). Tep este unitate de măsură pentru combustibil convenţional cu puterea calorifică de 10000 Kcal/Kg.
Potrivit INS, productia de cărbune s-a redus cu 18%, iar importurile cu 50%.
De asemenea, productia de petrol s-a diminuat cu 4%, iar importurile cu 17%. În cazul gazelor naturale, productia a fost în primele 11 luni din 2023 în creştere cu 1,7% , iar importurile cu 2%.
