ZF 24

Cum arată economia judeţului Cluj, noua „fabrică de antreprenori“ a României, judeţul unde industria nu a murit, dar s-a mutat din oraş în parcurile industriale

Autor: Dana Ciriperu, Adelina Mihai

29.05.2014, 00:06 10687

Clujul are, după Bucureşti, cel mai mare număr de companii din ţară (peste 32.000 de firme în 2012), se află pe locul al treilea după câştigul salarial mediu net, cu 1.890 de lei în decembrie 2013 (Bucureştiul are 2.474 de lei, iar Ilfovul 2.138 de lei), iar la capitolul „pofta de business” a tinerilor antreprenori Clujul a bătut Capitala (cu peste 1.750 de start-up-uri ale tinerilor debutanţi faţă de 1.370 în Bucureşti).

„Clujul trebuie să fie perceput (naţional şi internaţional) ca un loc unde se trăieşte bine, se munceşte bine şi unde afacerile merg bine“, spun reprezentanţii primăriei Cluj-Napoca într-o prezentare trimisă către ZF. Printre motivele pentru care o companie ar trebui să aleagă Clujul pentru a investi, reprezentanţii primăriei enumeră tradiţia universitară (11 universităţi, peste 100.000 studenţi, 4 universităţi în top 12 institute de cercetare avansată din România), forţa de muncă pregătită, parcurile industriale (Tetarom a ajuns la al patrulea parc în faza de construcţie), viteza la internet, dar şi cluburile de afaceri.  „Clujul constituie una din cele mai inte­resante pieţe din estul Europei pentru firmele ce au ca obiect de activitate out­sourcing-ul şi dezvoltarea de software“, au mai spus reprezentanţii Primăriei.

În companiile din Cluj lucrează peste 150.000 de oameni, iar după cifra de afaceri a acestora judeţul se află pe locul cinci în ierarhia businessului românesc, cu 8 mld. euro în 2012, după Bucureşti (81,9 mld. euro), Ilfov (13,6 mld. euro), Argeş (9,1 mld. euro) şi Timiş (8,7 mld. euro).

Cu toate acestea, şi Clujul suferă la capi­tolul companii mari, o singură firmă (grupul petrolier ungar MOL, cu vânzări de 4,325 mld. lei în 2013) având o cifră de afaceri de peste un miliard de lei. Pe locul doi în topul companiilor din judeţ se află o filială a Electrica, în timp ce podiumul este completat de producătorul de medicamente Terapia, controlat de grupul indian Ranbaxy.

De Cluj se leagă însă şi povestea celei mai mari bănci cu capital majoritar românesc – Banca Transilvania –, dar şi branduri puternice din industria bunurilor de larg consum: Napolact, Jolidon sau Ursus.

Dacă producţia Napolact şi-a păstrat încă rădăcinile aproape de Cluj (în comuna Baciu), brandul Ursus a rămas al Clujului doar prin tradiţia de peste 130 de ani, fabrica de bere fiind demolată de către grupul sud-african SABMil­ler, proprietarul mărcii. Întrebaţi dacă au făcut vreun demers pentru a păstra pro­ducţia acestor branduri în Cluj, reprezentanţii Primăriei au spus că decizia strict de business a acţionarilor nu a lăsat loc pentru negocieri.

Clujul a rămas astfel în ultimii ani fără centre de producţie cu tradiţie, precum fabrica de bere Ursus, fabrica Napolact, producătorul de mobilă Libertatea, fabricile de confecţii Flacăra sau Tricotaje Someşul, dar şi producătorul de dulciuri Feleacul. În cele mai multe cazuri locul fabricilor a fost luat de proiecte imobiliare. Spre exemplu, la începutul acestei săptămâni grupul sud-african Nepi împreună cu omul de afaceri timişorean Ovidiu Şandor au finalizat construcţia celei mai mari clădiri de birouri din Cluj pe terenul fostei fabrici de confecţii Tricotaje Someşul.

 

Piaţa muncii: salarii peste medie şi şomaj de 3%, dar statul rămâne printre cei mai mari angajatori

Aproape 30% dintre locuitorii Clujului au un loc de muncă, acesta fiind judeţul cu una dintre cele mai bune rate de angajare a populaţiei stabile, deşi jumătate dintre marii angajatori ai judeţului sunt instituţii sau companii de stat. Cel mai mare angajator al Clujului este producătorul japonez de compo­nente auto Fujikura Automotive, care avea circa 3.000 de angajaţi în 2012, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, companie care continuă angajările.

„Fujikura într-adevăr are mulţi angajaţi şi urmează să-şi majoreze efectivele de angajaţi cu încă 400 de persoane într-o primă fază, însă ţinta este să facă, în total, până la 800 de noi angajări. De asemenea, au început să dea drumul la angajări Bosch şi De’Longhi, care au deja câteva sute de angajaţi în fabrici, iar De’Longhi construieşte cea de-a doua fabrică, unde va face angajări“, a explicat Daniel Don, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj (AJOFM Cluj).

Cu peste 200.000 de angajaţi, din care ma­jo­ritatea lucrează în domeniul serviciilor, sa­lariul mediu net în Cluj a ajuns la valoarea de peste 1.700 de lei în luna ianuarie a acestui an, fiind cu aproape 5% mai mare decât media la nivel naţional. Marii investitori din industria componentelor auto, dar şi din domeniul IT au crescut nivelul salarial mediu al angajaţilor, însă aceste majorări salariale au condus şi la o creş­tere a costului vieţii, reflectat, de exemplu, prin chirii mai mari decât în judeţele din jur.

„Singura problemă a Clujului este nivelul de salarizare, foarte mulţi angajaţi sunt aduşi din mediul rural, unii de până la 170 de kilo­metri distanţă. Faţă de câştigurile pe care le-ar obţine din munca câmpului, salariile din uzină sunt mai mari, însă nivelurile salariale pe care le primesc sunt destul de scăzute.“

Pe de altă parte, Daniel Don a adăugat că judeţul se mai confruntă şi cu o migraţie a forţei de muncă. Circa 20.000 de persoane vin să lucreze anual în Cluj, majoritatea din oraşele din Oltenia sau din Moldova, unde salariile sunt mai mici.

În ceea ce priveşte şomajul înregistrat la agenţiile pentru ocupare, Clujul raportează printre cele mai scăzute rate din ţară, cu o rată a şomajului de doar 3,3% la finalul lunii martie a acestui an, cu două puncte procentuale mai mică decât media înregistrată la nivel naţional.

„În afară de firmele care au anunţat că vor face câteva sute de angajări, fiecare companie mai scoate câte un post - două la concurs, astfel că avem în prezent 1.900 de locuri de muncă vacante în Cluj, chiar dacă o parte dintre acestea se ocupă prin migrare de la o companie la alta. Circa 1.000 de şomeri reuşesc să se angajeze în fiecare lună”, a mai spus Daniel Don.

Iar nivelul mai ridicat de trai al clujenilor, care au reuşit să menţină sau să atragă investitori în zona industriei, se reflectă până şi în nivelul pensiei medii pe care o primesc cei peste 162.000 de pensionari ai judeţului: dacă la finalul anului trecut pensia medie la nivel naţional a pensionarilor din asigurări sociale de stat era de 811 de lei pe lună, în Cluj a fost de 866 de lei pe lună, adică cu aproape 7% mai mare.

Totuşi, în topul celor mai mari angajatori din judeţ se află direcţia regională de poştă, două spitale, două universităţi, compania de apă sau companiile care se ocupă de administrarea transportului în comun.

„O explicaţie pentru faptul că instituţiile de stat se află în topul celor mai mari angajatori din Cluj o reprezintă faptul că firmele mari de stat sau universităţile au câştigat sute de proiecte finanţate din fonduri europene, în cadrul cărora s-au creat multe locuri de muncă noi”, a mai spus Daniel Don.

Şeful AJOFM Cluj a mai adăugat că judeţul pierde din cauza faptului că marile companii au sediul înregistrat în Bucureşti, iar salariile angajaţilor din Cluj care lucrează în vânzări pentru aceste companii sunt <facturate> în Bucureşti.

„În eventualitatea unei regionalizări, cred că statisticile din Cluj s-ar schimba, dacă toate taxele şi contribuţiile aferente salariilor ar fi colectate la bugetele locale”, a conchis Don.

În ultimii ani, peste 32.000 de locuitori ai Clujului au plecat în străinătate, majoritatea fiind plecaţi pentru perioadă îndelungată din ţară, principalele destinaţii fiind Italia, Spania, Marea Britanie sau SUA, potrivit datelor de la recensământul din octombrie 2011. Însă numărul românilor care au plecat în străintate este de circa trei ori mai mare, potrivit datelor estimate de Institutul Naţional de Statistică.

CV-UL POLITIC AL JUDEŢULUI CLUJ

Emil Boc (PDL), 47 de ani, primarul municipiului Cluj-Napoca

Emil Boc, fost premier al României, care ocupă din iunie 2012 funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca nu are CV-ul pe site-ul instituţiei. Reprezentanţii primăriei au spus că CV-ul oficialului se poate găsi pe site-ul personal. Emil Boc a condus din poziţia de premier al României două guverne, unul în perioada 22 decembrie 2008 - 23 decembrie 2009, iar celălalt în perioada 23 decembrie 2009 şi 9 februarie 2012. Absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie (1991), dar şi a unei Facultăţi de Drept (1995), Emil Boc şi-a început cariera mai întâi ca profesor.  Şi-a început activitatea la Şcoala Normală „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, iar apoi a continuat în mediul universitar, activând în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative, dar şi la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”. În anul 2001 a devenit vicepreşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, iar la finalul anului 2003 a fost ales în funcţia de preşedinte executiv al Partidului Democrat (PD) şi în acelaşi an a fost desemnat vicepreşedinte al Comisiei de Revizuire a Constituţiei. După ce în perioada 2000-2004 a fost deputat, el a fost ales primar al municiupiului Cluj-Napoca. Din 2004 a preluat preşedenţia PD, iar după fuziunea cu PLD, a fost ales preşedinte al Partidului Democrat Liberal (PDL), funcţie ocupată până în anul 2012.

Horea Uioreanu (PNL), 54 de ani, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj

De profesie inginer, Horea Uioreanu ocupă funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj din iunie 2012. Ieri, procurorii Serviciului Teritorial Cluj al DNA au făcut percheziţii la locuinţa lui Uioreanu, într-un dosar privind fapte de corupţie. Procurorii fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea mai multor fapte de corupţie în perioada 2013-2014 de către şefii autorităţilor locale.  Uioreanu şi-a început cariera în inginerie din 1986, când a început să lucreze pentru IPEG Maramureş din Baia Mare. După patru ani în această companie, Horea Uioreanu s-a întors în oraşul natal Cluj-Napoca şi a început să activeze în cadrul IPEG (1990-1992). Apoi a devenit director al Romdelta Exchange din Cluj-Napoca, iar în perioada 1994-1995 a fost director SAR Transilvania Asigurare-Reasigurare din acelaşi oraş.  Timp de nouă ani, în perioada 1995-2004 a fost vicepreşedintele aceleiaşi companii de asigurări care şi-a schimbat numele în BT Asigurări (actuala Groupama Asigurări), care a făcut parte din grupul financiar Banca Transilvania. Din punct de vedere politic, preşedintele CJ Cluj a început să fie consilier local încă din 1996. În perioada 2004- iunie 2012, el a fost deputat PNL, vicelider al Grupului PNL. Între timp, el a fost membru în mai multe comisii printre care şi cea pentru buget, finanţe, bănci.  În perioada 2008- iunie 2012  el a fost preşedinte al Comisiei Permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului  pentru relaţia cu UNESCO.

Ioan Vuşcan (PSD), 54 de ani,  prefectul judeţului Cluj

Ioan Vuşcan este din 2012 prefectul judeţului Cluj şi are o experienţă de peste 25 de ani în învăţământ, începând de la asistent şi ajungând profesor universitar. Printre funcţiile ocupate de prefect în instituţiile de învăţământ a fost şi cea de director al Colegiului Universitar Tehnic Economic şi de Administraţie (2003-2006). În perioada 2004-2008 el a fost membru în Senatul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, iar între 2004 şi 2012 a fost membru în Consiliul Profesoral al Facultaţii de Construcţii de Maşini. Din octombrie 1998, Vuşcan este profesor universitar în cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, la Facultatea de Construcţii de Maşini.  Din punct de vedere politic, Ioan Vuşcan a fost în perioada 2002-2010 vicepreşedinte PSD Cluj-Napoca, apoi a devenit vicepreşedinte PSD Cluj. Totodată, în perioada 2004-2012 el a fost consilier local al Municipiului Cluj-Napoca.  Ioan Vuşcan este de profesie inginer mecanic, fiind absolvent al Facultăţii de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Cluj-Napoca.