Gruia Stoica, unul dintre puternicii oameni de afaceri români, care controlează cel mai mare transportator de marfă pe calea ferată, compania Grup Feroviar Român (GFR), desemnată anul trecut câştigătoarea licitaţiei pentru privatizarea CFR Marfă, a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, decizie luată de Curtea de Apel Bucureşti la propunerea procurorilor.
Hotărârea a fost atacată de omul de afaceri, care este acuzat că i-ar fi dat avocatului Doru Boştină trei milioane de euro pentru a afla, prin intermediul acestuia, ce preţ cere CFR Marfă la licitaţia pentru transportarea cărbunelui în beneficiul Complexului Energetic Oltenia. Contractul este unul substanţial, de 470 mil. lei pe trei ani, şi ar asigura supravieţuirea pe piaţă a oricărei companii care îl câştigă.
Contactat de ZF, Laurenţiu Ciurel, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, a spus că nu a avut niciun contact cu Gruia Stoica, patronul Grupului Feroviar Român, sau cu avocatul Doru Boştină.
„Nu. Nu am avut nici eu, nici altcineva din conducerea CE Oltenia, din câte mi-au spus colegii mei, vreun contact cu niciunul dintre cei doi (Gruia Stoica şi Doru Boştină - n. red.)“, a declarat Laurenţiu Ciurel, întrebat fiind dacă el sau cineva din conducerea companiei a avut vreun contact cu cei doi urmăriţi penal sau dacă managementului producătorului de stat i s-a sugerat în vreun favorizarea GFR în licitaţia pentru transportul cărbunelui. Oficialii GFR nu au făcut ieri niciun comentariu.
Relu Fenechiu, fostul ministru al transporturilor, care „l-a uns papă“ pe Gruia Stoica în procesul de vânzare a pachetului majoritar al CFR Marfă, a declarat ieri, citat de Mediafax, că a avertizat, încă înainte de-a fi ministru, că „principalele motive pentru care CFR Marfă a ajuns să înregistreze pierderi atât de mari a fost acest gen de corupţie, şi anume înţelegeri dintre conducerile ministerului şi ale companiei cu reprezentanţii companiilor private competitoare“.
Ironia face însă ca acelaşi Fenechiu să fie condamnat ieri la închisoare pentru fapte foarte apropiate ca gravitate de cele despre care spune că ar fi avertizat.
GFR pe profit, CFR Marfă pe pierdere
GFR a reuşit să îşi crească anual afacerile şi profitul, în 2012 ajungând la o cifră de afaceri de 813 mil. lei (184 mil. euro), nivel de aproape trei ori mai mare faţă de cel din 2007, şi profit de 28,8 milioane de lei (6,4 mil. euro), la 2.368 de angajaţi, arată datele de la Ministerul de Finanţe.
Spre comparaţie, compania de stat CFR Marfă nu a mai raportat profit din 2007, pierderile totale ridicându-se la 367 de milioane de euro în perioada 2008-2012, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe şi calculelor ZF.
CFR Marfă a pierdut în mod inexplicabil mai multe contracte cu statul în ultimii ani.
Ce contracte cu statul a câştigat GFR
Potrivit datelor existente în SEAP, GFR a câştigat mai multe contracte cu statul. La multe dintre acestea CFR nu a participat, având “restricţii“. În iunie 2013, liberalul Ovidiu Silaghi, fost ministru al transporturilor din mai până în decembrie 2012, când CFR Marfă a finalizat cu pierderi uriaşe, explica: restricţia de participare la licitaţii din cauza datoriilor pe care le avea compania (CFR Marfă - n. red.) a dus la pierderea celor mai importante contracte, precum cel cu Compania Naţională a Huilei sau Conpet. Statul organiza acele licitaţii, statul pierdea din prisma restricţiei pe care o avea CFR Marfă de a nu participa la licitaţie, deci statul a fost pierzătorul, preciza el.
La finalul lui 2008 compania GFR era desemnată câştigătoarea unui contract de 12 milioane de lei (2,6 mil. euro la cursul valutar de ieri - n.red. ) cu Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare din Drobeta-Turnu Severin, obiectul contractului fiind serviciile de transport marfă pe calea ferată. Atribuirea s-a făcut prin negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de participare.
La finalul lui 2009, GFR câştiga un alt contract, de 5,9 milioane de lei (1,3 mil. euro) cu Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare. Obiectul contractului era transportul de materii prime pe calea ferată. Atribuirea s-a făcut prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, potrivit informaţiilor din anunţul publicat.
În martie 2010, GFR câştiga un contract de 200 de milioane de lei (44 mil. euro) cu Conpet SA Ploieşti - cel mai mare contract semnat cu statul - pentru prestare servicii de transport al producţiei de ţiţei şi gazolină din rampele de încărcare, la rafinării, cu vagoane cisternă. A fost organizată o licitaţie deschisă, iar criteriul de atribuire a fost preţul cel mai mic. Două oferte au fost depuse.
În aprilie 2010, GFR câştigă un contract de 22,5 milioane de lei cu Compania Naţională a Huilei pentru transportul de cărbune de la staţiile CFR Petroşani, Livezeni, Lupeni la staţia CFR Vulcan. Atribuirea se face prin licitaţie deschisă, două companii depunând oferte, potrivit datelor din anunţ, iar GFR fiind desemnată câştigătoare.
În iunie 2010, companiei GFR i-a fost atribuit un contract în valoare de 39 milioane de lei (8,6 mil. euro) de către Compania Naţională a Huilei (CNH) pentru servicii de manevră feroviară pe liniile căilor ferate uzinale proprietate a CNH.
În 2012, GFR câştiga un contract de 7,1 milioane de lei cu CFR SA - compania care administrează infrastructura feroviară - pentru transportul navetizat de piatră spartă pe calea ferată. Două oferte au fost primite de CFR, preţul cel mai mic fiind criteriul prin care s-a desemnat un câştigător. Contractul se referea la un proiect sau program finanţat din fonduri ale Uniunii Europene, potrivit datelor din anunţul făcut public.
În ianuarie 2013 GFR a câştigat un contract de 3,1 milioane de lei cu Societatea Naţională a Huilei pentru furnizarea de servicii de manevră feroviară pe liniile căilor ferate uzinale proprietate a SNH-SA. Atribuirea contractului s-a făcut prin negociere fără publicarea unei convocări la licitaţie. Acest procedeu de atribuire se justifică prin „situaţie de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă, în conformitate cu condiţiile stricte stabilite de directivă“. GFR a fost singura companie care a depus o ofertă şi singurul câştigător, prin urmare.
În martie 2013, transportatorul privat GFR câştiga un contract de 5,6 milioane de lei (1,2 mil. euro) cu Conpet SA Ploieşti, un act adiţional la contractul din 2010 ce avea ca obiect servicii de transport al producţiei de ţiţei şi gazolină din rampele de încărcare la rafinării şi/sau rampa de descărcare Bărbăteşti cu vagoane cisternă, prin care se prelungeşte durata contractului cu o lună şi se măreşte valoarea acestuia cu contravaloarea serviciilor aferente acestei prelungiri.
În iunie 2013, companiei GFR i se atribuie contractul de 6,3 milioane de lei pentru servicii de manevră feroviară pe liniile căilor ferate industriale proprietate a Societăţii Naţionale a Huilei (SNH).
În aprilie 2013, GFR mai semnează un contract în valoare de 33,9 milioane de lei (7,7 mil. euro) cu Conpet SA Ploieşti, tot pentru transportul producţiei de ţiţei şi gazolină. Atribuirea se face prin negociere fără publicarea unei convocări la licitaţie.
În octombrie 2013, companiei GFR i se atribuie un contract (un act adiţional pentru prelungirea cu două luni a unui alt contract) în valoare de 11,2 milioane de euro pentru transportul de ţiţei şi gazolină cu Conpet SA Ploieşti.
Cine este Gruia Stoica
Omul de afaceri Gruia Stoica, care îşi are originile în localitatea Toflea (jud. Galaţi), şi-a clădit un business de sute de milioane de euro în industria căilor ferate. El este proprietarul grupului Grampet, care include Grup Feroviar Român, fabrica de reparaţii vagoane Remar Paşcani, Reva Simeria sau Turist Semenic. Mai mult, Grampet mai deţine participaţii majoritare la două firme de transport feroviar din Ungaria şi Bulgaria, Train Hungary, respectiv Bulgaria Railway Company, iar în urmă cu patru ani a achiziţionat 70% din principala companie de reparaţii şi construcţii de vagoane din Serbia, Zelvoz Smederevo. GFR a ajuns să deţină circa 25% din piaţa de transport marfă pe calea ferată. În România, piaţa de transport marfă pe calea ferată este de circa 50 de milioane de tone de marfă, iar ca valoare se ridică la circa 500 mil. euro, potrivit datelor din piaţă.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
