Fie că a avut creşteri economice puternice sau căderi în abis, economia României nu a putut genera niciodată de la revoluţie încoace, cu excepţia anilor 1990, 1991 şi 1992, venituri bugetare mai mari de 33% din PIB.
Veniturile bugetului general consolidat au intrat începând cu 2016 sub bariera de 30% din PIB, pentru prima dată din 2004 încoace. Ca şi atunci, economia era într-un puternic proces de recuperare, prin urmare, în mod aproape automat, deşi veniturile nominale au crescut, ele s-au redus ca pondere în PIB.
La opt luni din 2017, încasările bugetului general consolidat au crescut cu 9%, an/an, o creştere care, chiar dacă nu este cea anticipată la construcţia bugetului (plus 14%), rămâne, totuşi, foarte mare ţinând seama de amploarea reducerilor de taxe. Pe tot anul, încasările, ca pondere în PIB, ar urma să fie însă sub cele din 2016, când au fost de 29,5%, potrivit Ministerului Finanţelor. Ultimul raport al FMI prognozează că depăşirea barierei de 30% din PIB la încasări bugetare se va produce abia în 2019.
Ca pondere a veniturilor în PIB, România rămâne pe ultimul loc în UE. Pe de altă parte, cu un nivel de 37,2%, România a avut în 2015 cel mai mare deficit de colectare a TVA (diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi sumele efectiv colectate) la nivelul Uniunii Europene şi, din date, nimic nu arată că ceva s-a schimbat în ultimii doi ani. Există corelaţii între seturile de date?
Taxele reduse şi colectarea deficitară, principalele piedici
„Colectarea este redusă din cauza incapacităţii ANAF de a strânge bani. Este şi o problemă de atitudine politică, cu un sistem perceput iremediabil drept corupt. Aşa că nimeni nu mai face nimic. De controlat sunt controlaţi cei care, de bine - de rău, plătesc, în vreme ce evaziunea este în altă parte. Nimeni în lumea politică nu şi-a pus problema că Fiscul trebuie să fie dotat cu tehnologie care să nu mai permită frauda”, comentează economistul Dragoş Cabat.
Pentru economistul Aurelian Dochia, problema veniturilor bugetului - chiar şi aceea care ar privi veniturile ca pondere în PIB - este una structurală.
„Sistemul de taxe, din 1990 încoace, are două mari probleme. Prima: s-a mizat pe atractivitate prin taxe reduse. A doua este o incapacitate cronică de colectare chiar şi a acestor taxe reduse“.
Potrivit economistului, nu ne putem compara cu alte ţări în privinţa ponderii veniturilor bugetare în PIB, atâta vreme cât taxele în România sunt foarte jos. Pe de altă parte, arată el, sunt şi ţări unde ponderea veniturilor în PIB este şi mai redusă - de pildă SUA, în care procentul este de 26%. Însă în Statele Unite obligaţiile statului sunt altele; nu percepe taxe sociale de la toţi şi nu-i salvează pe toţi eşuaţii social - este vorba despre o filosofie fiscală diferită.
„România a încercat să fie atractivă pentru investitorii străini şi autohtoni practicând taxe mici. Prin urmare, bugetul nici nu poate să facă venituri prea înalte şi aceasta este o problemă care va trebui discutată deschis, pentru că a fost prea multă vreme amânată. Pentru că nu poţi avea, în aceeaşi vreme, taxe mici şi o infrastructură socială dezvoltată ca în vest şi, pe deasupra, şi investiţii, atât de necesare de atlfel, în autostrăzi, drumuri, spitale şi şcoli. În România, chiar dacă s-ar îmbunătăţi colectarea – şi aici trebuie să se facă rapid ceva, pentru că este mult spaţiu pentru îmbunătăţire – tot nu am ajunge cu gradul de colectare măcar aproape de nivelul Uniunii, pentru că este vorba despre structura impozitelor”, comentează Dochia. El observă că, în România, accentul se pune pe impozitele indirecte (TVA), unde evaziunea este mai greu de supravegheat fără o tehnologie performantă. Evaziunea fiind mare aici, golul la buget va fi însemnat – peste 7 miliarde de euro anual, după calculele Comisiei Europene.
Potrivit datelor FMI, România va avea în 2017 venituri bugetare de 29% din PIB cu 20 de puncte procentuale sub Ungaria, cu 11 puncte procentuale sub Polonia şi Cehia, cu 6 puncte sub Bulgaria şi cu peste 15 sub media Uniunii Europene, ţări care au însă un nivel de taxare apropiat de al României.
În aceste condiţii, problema este cât va mai putea susţine bugetul consolidat planurile guvernului şi din ce bani vor fi finanţate salariile bugetare, programele sociale dar şi investiţiile. Veniturile au crescut la opt luni cu 9%, an/an, dar deficitul bugetar este ţinut sub control doar din tăierea de fonduri de la investiţii – minus 52% la opt luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
