Marius Bota, senator, a iniţiat proiectul de lege de clarificare a statutului pieţei RASDAQ în mai 2013, acesta fiind al doilea ca importanţă după ridicarea pragului de deţinere la SIF-uri
Legea numărul 151 pe 2014 pentru clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate a fost publicată vineri 24 octombrie în Monitorul Oficial, acesta fiind ultimul pas necesar pentru intrarea în vigoare.
Un număr de 920 de companii cu o valoare de 7,5 mld. lei se tranzacţionează acum pe piaţa RASDAQ, piaţă care mai bine de şapte ani a avut un statut incert – nu era nici piaţă reglementată, nici sistem alternativ de tranzacţionare. Această incertitudine a permis să aibă loc abuzuri ale drepturilor acţionarilor minoritari, să nu fie respectate regulile de ofertă de preluare sau cele privind transparenţa şi informarea investitorilor. În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a Legii 151/2014, piaţa RASDAQ îşi va înceta activitatea.
Legea a fost aprobată în Parlament pe 30 septembrie şi promulgată de preşedintele Traian Băsescu pe 21 octombrie.
Consiliile de administraţie/directoratele societăţilor ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe piaţa RASDAQ au obligaţia să convoace şi să efectueze demersurile necesare pentru desfăşurarea adunărilor generale extraordinare ale acţionarilor (AGEA) în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Scopul AGEA este dezbaterea de către acţionari a situaţiei create de lipsa cadrului legal de funcţionare a pieţei RASDAQ şi ca aceştia să ia o decizie privitoare la efectuarea de către societate a demersurilor legale pentru admiterea la tranzacţionare a acţiunilor emise de societate pe o piaţă reglementată sau a tranzacţionării acestora în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare, în baza prevederilor Legii pieţei de capital 297/2004.