• Leu / EUR4.9022
  • Leu / GBP5.4884
  • Leu / USD4.5747
ZF 24

Drogul de la 1 aprilie: guvernul arată că intră în sevraj dacă nu introduce o nouă taxă în fiecare an

Drogul de la 1 aprilie: guvernul arată că intră în sevraj dacă nu introduce o nouă taxă în fiecare an

Autor: Sorin Pâslaru

28.03.2014, 00:09 3660

De la 1 aprilie, neputinţa guvernului de a strânge taxe şi impozite are un nume: acciza specială pe benzină de 7 eurocenţi pe litru, de pe urma căreia aşteaptă să încaseze venituri suplimentare de 400 milioane de euro. Indiferent de luările de poziţie politice din jurul acestei măsuri, faptul este simplu: guvernul are nevoie de noi taxe pentru a-şi acoperi cheltuielile. Instalat la putere pe un val uriaş de aşteptări, guvernul Ponta demonstrează că nu poate guverna decât prin introducerea de noi taxe.

În februarie 2013, a anunţat un pachet de noi taxe pe resurse, agricultură şi microîntreprinderi, iar în iulie 2013 a majorat accizele la o serie de bunuri considerate „de lux“. Slabă compensare: în septembrie 2013 a redus TVA la pâine.

Cu toate taxele nou introduse, evoluţia economiei de anul trecut a fost de aşa natură încât ponderea în PIB a veniturilor la bugetul consolidat a scăzut la 31,7%. Aproape la fel ca în 2009, cel mai greu an din ultimii zece, când PIB-ul a scăzut cu 6%.

Acesta este unul dintre cele mai mari paradoxuri ale economiei româneşti şi un simptom al ineficienţei administraţiei fiscale. Să ai un PIB în creştere cu 3,5%, cum a fost cazul anul trecut, şi în loc să faci o rectificare bugetară pozitivă, adică să majorezi cheltuielile pe baza unor venituri mai mari, să acţionezi dimpotrivă, adică să micşorezi cheltuielile pentru că veniturile sunt sub aşteptări.

O situaţie incredibilă. Probabil că în puţine ţări din lume se poate întâmpla să ai creştere economică, dar veniturile la buget să scadă. Mai mult, nici măcar să nu poţi acoperi din veniturile existente cheltuielile asumate aşa încât să fii nevoit să inventezi o nouă taxă pentru a-ţi acoperi nevoile.

Trebuia să cadă capetele a jumătate din direcţiile ANAF unde veniturile au fost sub estimări anul trecut până la această oră. Sau poate sunt chiar sunt cazuri când au fost sub cele de anul trecut.

Sau, de ce nu, trebuia reduse salariile angajaţilor ANAF exact până când se recupera gaura de la buget, să fie vaiete şi ţipete, demonstraţii ale neputincioşilor din ceea ce se dovedeşte una dintre cele mai neperformante instituţii publice din România.

Orice ministru de finanţe din Uniunea Europeană ar visa să i se pună pe masă o creştere de 3,5% a PIB, în condiţiile în care Occidentul se târăşte la un plus de 0,5-0,8% din PIB.

Acceptarea neputinţei şi a neperformanţei an după an nu va aduce decât o singură soluţie: noi taxe pentru a asigura un nivel al veniturilor acoperitor pentru cheltuieli.

Ce uşor să administrezi o ţară având la dispoziţie Monitorul Oficial prin care să dispui noi taxe atunci când cele vechi nu aduc veniturile scontate! Iar dacă tot nu puteţi strânge venituri la buget pentru a acoperi cheltuielile, de ce nu treceţi la scăderea lor?

Micşorarea numărului de bugetari s-a oprit din mai 2010, de când s-a instalat noul guvern, mii de posturi au fost vânate de clienţii politici ai noii puteri, o sarabandă a cheltuielilor cu personalul în numele reîntregirii salariilor pentru „a face dreptate“ după tăierile din 2010.

Dar care este diferenţa dintre o tăiere a salariilor şi introducerea de noi taxe în economie? Niciuna, din punctul de vedere al afectării consumului privat. Mai mult, pentru sectorul privat, care susţine cei

1,2 milioane de bugetari, taxe noi înseamnă împărţirea poverii ineficienţei administrative cu cei din cauza cărora taxele nu sunt colectate la nivelul asumat.

Introducerea de noi taxe cum este cea de la 1 aprilie nu este decât un drog, o morfină, cu care, odată injectat, aparatul de stat se obişnuieşte şi niciodată nu va încerca să se reformeze pentru a deveni mai eficient, ci imediat ce va avea dificultăţi se va îndrepta iarăşi şi iarăşi spre această soluţie care dă o stare de bine pe moment, dar imediat după, ca la orice substanţă halucinogenă, când efectul dispare, organismul economic este într-o stare mult mai rea.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.03.2014

Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9022
Diferență: -0,0286
Ieri: 4.9036
Azi: 4.5747
Diferență: 0,3884
Ieri: 4.5570
Azi: 5.4884
Diferență: 0,1734
Ieri: 5.4789
Azi: 4.9405
Diferență: 0,4452
Ieri: 4.9186