Invitatul special al Galei ZF, Michel Camdessus, care a condus FMI în perioada 1987 – 2000, inclusiv în anii în care România începea tranziţia de la comunism la economia de piaţă - va vorbi despre şansele unei noi extinderi a zonei euro, precum şi despre cât de tare ar trebui să se grăbească România pentru adoptarea euro.
Despre viitorul României în zona euro va vorbi şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu, cel mai longeviv şef de bancă centrală, care va dezbate acest subiect împreună cu Camdessus.
Subiectul a fost abordat şi în 2011, când Wolfgang Munchau, editorialist la Financial Times şi invitatul special al Galei ZF, spunea: „Sunteţi norocoşi că nu v-aţi grăbit să intraţi nepregătiţi în zona euro, aşa cum au făcut alte state precum Grecia sau Irlanda, şi se pare că nici Germania şi nici Franţa nu au fost pregătite. Până în anul 2015, când România vrea să adere la zona euro, într-un fel sau altul problemele zonei euro se vor rezolva. Dacă această rezolvare va însemna salvarea Italiei, falimentul Italiei sau scoaterea acestei ţări în afara zonei euro, este dificil de spus acum. Cert este că trebuie găsită o soluţie în următoarele zile, săptămâni.“
Evenimentele ZF au prins atât perioade de creştere economică, cât şi perioadele de criză, astfel că discursurile invitaţilor speciali au fost presărate adesea cu sfaturi pentru oamenii de afaceri sau previziuni legate de evoluţia economiei. Spre exemplu, în 2006, la prima gală ZF în care se lansa anuarul celor mai valoroase companii, discursul lui Roland Berger (fondatorul şi preşedintele boardului companiei de consultanţă care îi poartă numele) s-a concentrat, spre surprinderea tuturor participanţilor, pe importanţa pe care o va avea economia Chinei la nivel mondial, anticipând că în 2015 o va depăşi pe cea a Japoniei. Previziunile sale s-au îndeplinit mai repede cu cinci ani, având în vedere că în 2010 China a depăşit Japonia în clasamentul celor mai mari economii ale lumii, avansând pe locul al doilea, după SUA.
„Pentru a rămâne competitive, companiile româneşti trebuie să integreze noi strategii pentru a susţine creşterea pe termen lung, cum ar fi inovaţia, dezvoltarea de reţele şi internaţionalizarea afacerii“, acesta a mai fost unul dintre sfaturile pe care Berger le-a dat companiilor româneşti care doresc să-şi păstreze competitivitatea odată cu aderarea la Uniunea Europeană.
În 2008, şi guvernatorul BNR a profitat de ocazie, odată cu aniversarea ZF de 10 ani, pentru a transmite câteva mesaje-cheie celor peste 600 de lideri de business prezenţi la eveniment.
„O problemă esenţială căreia societatea românească trebuie să-i găsească un răspuns în scurt timp este ce anume va ajusta mai întâi: consumul sau investiţiile. Întrebarea este: ne păstrăm opţiunea pentru a cumpăra tot mai multe maşini fără să lăsăm resurse şi pentru a construi infrastructura rutieră necesară?“, spunea guvernatorul în urmă cu cinci ani. Răspunsul a urmat în anii imediat următori, când a avut loc o cădere simultană a consumului şi a investiţiilor, alături de o politică bugetară focusată pe sacrificarea investiţiilor pentru salvarea deficitului bugetar.
La fel ca în 2008, în această seară guvernatorul Mugur Isărescu va susţine un discurs privind perspectivele economice ale României.
14 noiembrie 2006
Roland Berger, fondatorul cunoscutei firme de consultanţă care îi poartă numele a fost invitatul special al Galei ZF 2006. În prezentarea sa de atunci, Roland Berger, un apropiat al elitei politice şi industriale a Germaniei s-a focusat, spre surprinderea tuturor participanţilor, pe importanţa pe care o va avea economia Chinei la nivel mondial, anticipând că în 2015 o va depăşi pe cea a Japoniei. Previziunile sale s-au îndeplinit mai repede cu cinci ani, având în vedere că în 2010 China a depăşit Japonia în clasamentul celor mai mari economii ale lumii, avansând pe locul al doilea, după SUA.
Ce a spus despre România
„România are nevoie de aproximativ 15 ani pentru a recupera decalajul faţă de standardele UE de dezvoltare, mai ales la nivelul infrastructurii. În cazul veniturilor personale, alinierea ar putea avea loc chiar mai repede. Cât priveşte infrastructura, modernizarea este doar o chestiune de timp: sunt disponibile fonduri bugetare suficiente, inclusiv interes din partea investitorilor privaţi, care ar trebui implicaţi (…). Cred că perspectiva ca România să devină un aşa-numit tigru al noii Europe din punctul de vedere al dinamicii economice nu este lipsită de suport, având în vedere că există toate ingredientele necesare.“
15 noiembrie 2007
În 2007, la lansarea celui de-al doilea anuar Top 100 cele mai valoroase companii din România, valoarea totală a firmelor din top a ajuns la 96,3 miliarde de euro (+25% faţă de anul anterior). Anuarul din 2007 a mai prezentat un top al celor mai valoroase companii cotate din Europa Centrală şi de Est şi un top al celor mai valoroase companii cotate din lume. La acea vreme, doar şapte companii româneşti cotate se aflau în topul celor mai valoroase din Europa Centrală şi de Est.
20 noiembrie 2008
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR a fost invitatul special al Galei din 2008, când ZF a aniversat zece ani de la apariţia pe piaţă.
„Dacă privim lucrurile în perspectiva evoluţiei pe termen lung a societăţii româneşti, deceniul de când există Ziarul Financiar marchează o cotitură radicală, pe care am putea-o compara cu perioada de mare avânt de după Primul Război Mondial şi crearea României Mari. (…) Momentul actual este fără îndoială unul critic, iar ajustarea cererii interne nu poate să întârzie. Nu doresc să dramatizez lucrurile şi nici să trag un semnal de alarmă nejustificat. Aşa cum am arătat însă şi cu alte ocazii, fie vom realiza o aterizare lină prin politici înţelepte pe plan intern, fie ajustarea va fi indusă din afară, de piaţa de capital externă, iar atunci ea nu va mai fi nici lină, nici de proporţii rezonabile. Faţă de declaraţiile anterioare pe această temă, acum pot să adaug doar următoarele: condiţiile externe nu lasă prea mult timp pentru ezitări.“
18 noiembrie 2009
Invitaţii speciali ai Galei ZF din 2009 au fost: Petre Roman, fost prim-ministru al României (care a fost premiat pentru că a pus bazele capitalismului prin prima lege a societăţilor comerciale – Legea 31/1990), Emil Constantinescu, fost preşedinte al României între 1996 şi 2000 (care a fost premiat pentru că a propulsat România în NATO şi UE) şi Călin Popescu-Tăriceanu, fost premier (care a primit premiul ZF pentru introducerea cotei unice, măsura fiscală cu cel mai mare impact economic pozitiv din ultimele două decenii).
16 noiembrie 2010
Printre premianţii Galei ZF din 2010 s-au numărat Radu Timiş, proprietarul CrisTim, Thierry Millet, director general al Orange şi Mihai David, atunci preşedintele Hidroelectrica.
30 noiembrie 2011
Wolfgang Munchau, editorialist la Financial Times, a fost invitatul special al Galei ZF din 2011
Ce a spus despre România
„Cel mai mare risc pentru România în condiţiile de faţă este intrarea într-o criză a creditelor cauzată de disfuncţionalităţi ale sistemului bancar. Este misiunea BERD şi a altor instituţii financiare de acelaşi calibru să se asigure că nu va muri creditul în regiunea Europei de Est. Trebuie înţeles că România nu poate împiedica retragerea de capital dacă băncile vor decide să îşi retragă banii din această ţară. Nu le pot fi retrase licenţele de funcţionare pentru că aceste bănci au credite acordate populaţiei şi firmelor, şi asta ar însemna o rambursare automată a creditelor. Pot fi însă luate măsuri ce ţin de reglementările locale, de politicile fiscale, precum şi de stimulente. Ca soluţie pe termen lung, aş propune consolidarea unor bănci cu capital local şi chiar constituirea unor bănci regionale puternice.“
21 noiembrie 2012
La Gala ZF din 2012, Mişu Negriţoiu (dr.), chairman ING Bank România şi Doru Lionăchescu, de la Capital Partners, au discutat despre situaţia României şi ce se va întâmpla în 2013.
Mişu Negriţoiu: „Pentru anul viitor (2013 – n.red.), prognoza noastră de creştere economică este de aproximativ 1,6%, însă nu este bătută în cuie, având în vedere contextul economic din întreaga Europă. De ce numai 1,6% pentru anul viitor sau chiar o creştere mai mică? Pentru că salariile au crescut prea puţin în comparaţie cu veniturile din perioada de creştere economică şi puterea de cumpărare este într-o continuă scădere, iar în primele şase luni ale anului viitor nu văd o putere de cumpărare mai mare de 5% - 6%. (…) România nu a arătat încă tot ceea ce are mai bun şi vremea în care va face acest lucru va veni în scurt timp. Chiar dacă piaţa este una mai poticnită, ce-i drept, economia locală este mai evoluată în prezent, însă plătim în continuare preţul unei funcţionări distorsionate a acesteia.“
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
