Industria prelucrătoare din România a rămas sub presiune în luna februarie, potrivit sondajului PMI pentru industria prelucrătoare lansat vineri de BCR, iar comenzile noi, cea mai mare componentă a indicelui, au scăzut într-un ritm puternic şi accelerat, dovedind astfel cererea redusă de produse fabricate în România.
Un indice PMI peste pragul neutru de 50,0 de puncte indică o îmbunătăţire a situaţiei industriei în luna respectivă, în timp ce o cifră situată sub pragul de 50,0 de puncte arată o deteriorare.
Cu o valoare de 47,1 puncte în februarie, în scădere faţă de 47,6 în ianuarie, indicele a rămas din nou sub pragul de 50,0 de puncte, aşa cum a fost constant cazul de la începutul colectării datelor, în iulie 2023. În consecinţă, acest lucru a semnalat o deteriorare suplimentară a condiţiilor de desfăşurare a activităţii în industria prelucrătoare din România.
BCR, în colaborare cu Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a lansat vineri Indicele BCR România Purchasing Managers' Index™ (PMI®), un indicator al stării de sănătate a economiei, în conformitate cu metodologia globală furnizată de S&P Global.
"Indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare a scăzut în luna februarie, după trei luni consecutive de creştere, în principal din cauza unei evoluţii negative a comenzilor noi, care au scăzut la al doilea cel mai jos nivel înregistrat până acum. Evoluţia comenzilor noi poate fi explicată de o deteriorare a cererii externe, având în vedere evoluţia comenzilor noi de export, care au înregistrat cea mai mare scădere de la o lună la alta raportându-ne la seria istorică. Indicele PMI pentru România a evoluat în linie cu evoluţia indicatorului PMI pentru Germania, care este principalul pertener comercial al României. Aproximativ 23% din marfurile de export din industria prelucrătoare au destinaţia Germania. Stocurile de achiziţii, care au atins minime istorice, precum şi termenele de livrare ale furnizorilor au avut o influenţă negativă asupra cifrei totale a PMI în această lună. Componenta de ocupare a forţei de muncă a contribuit pozitiv în februarie, înregistrând una dintre ce mai mari valori de până acum, însă a rămas sub nivelul neutru de 50, arătând în continuare ajusări ale numărului de angajaţi”, a declarat Ciprian Dascălu, economist-şef în cadrul BCR.
El a precizat că industria prelucrătoare rămâne blocată în recesiune afectată de şocuri pe partea lanţurilor de aprovizionare şi impozite şi taxe în creştere, în contextul existenţei deja a unei slăbiciuni generalizate a cererii.
Firmele şi-au diminuat volumele de producţie şi au scăzut atât achiziţiile de factori de producţie, cât şi stocurile pre-producţie. În ciuda cererii mai slabe de factori de producţie, presiunile asupra costurilor au crescut pe fondul ştirilor despre creşterea sarcinii fiscale şi a preţurilor materiilor prime, ceea ce a determinat majorarea cheltuielilor de producţie.
Indicele PMI® pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, este un indicator compozit al performanţei industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră şi derivat din indicatorii privind comenzile noi, producţia, ocuparea forţei de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor şi stocurile de achiziţii.
Dat fiind că aproximativ o treime (33%) dintre respondenţii la sondaj au înregistrat o scădere a volumelor de comenzi în februarie, comparativ cu aproximativ 22% care au raportat o creştere, numărul comenzilor noi plasate la producătorii din România a scăzut puternic în februarie. Respondenţii au dat vina pe climatul economic dificil.
Şi comenzile noi de export au scăzut în cursul lunii, în cel mai rapid ritm din ultimele cinci luni.
Ca urmare, firmele şi-au redus volumele de producţie în februarie, prelungind astfel tendinţa actuală de contracţie la opt luni (de la începerea colectării datelor, în iulie). Ritmul scăderii a fost constant şi, în mare măsură, asemănător cu cel din ianuarie.
Finalizarea comenzilor vechi pentru a opta lună consecutiv a fost facilitată de o scădere susţinută a cererii în industria prelucrătoare de bunuri din România. Deşi moderat, ritmul în care a scăzut numărul comenzilor în curs a fost cel mai blând din ultimele cinci luni.
Producătorii din România continuă să semnaleze capacitatea neutilizată, datele sondajului din februarie indicând o reducere a numărului de locuri de muncă pentru a şaptea lună consecutiv.
Conform declaraţiilor respondenţilor, scăderea numărului de angajaţi a fost determinată de o combinaţie de concedieri şi de neînlocuire a persoanelor care au plecat. Cu toate acestea, ritmul de reducere a locurilor de muncă a fost doar marginal.
Un alt răspuns la scăderea numărului de comenzi a fost o diminuare suplimentară a achiziţiilor de factori de producţie la fabricile din România în februarie. În plus, activitatea de achiziţii s-a deteriorat cu cel mai rapid ritm înregistrat de la începutul colectării datelor, în iulie, care a fost semnificativ, în ansamblu.
De asemenea, stocurile de materii prime şi alte stocuri pre-producţie au fost marcate de un declin record în februarie, mai mare decât în precedentele şapte luni. Respondenţii au menţionat că cea mai recentă scădere a fost o ajustare la cerinţele de producţie reduse.
În schimb, presiunile preţurilor cu care se confruntă firmele din industria prelucrătoare s-au mărit. Costurile de achiziţie au crescut rapid din cauza majorării taxelor şi a preţurilor materiilor prime. Mai mult, rata inflaţiei a fost cea mai puternică din istoricul de opt luni al sondajului.
Ca urmare a creşterii cheltuielilor de exploatare, inclusiv a costurilor salariale, producătorii români au majorat preţurile de vânzare în februarie, marcând astfel a patra lună succesivă de creştere. După ce a încetinit faţă de ianuarie, rata inflaţiei preţurilor de producţie a fost moderată, în ansamblu.
” Preţurile factorilor de producţie au atins cel mai înalt nivel înregistrat în cele opt luni de date istorice în luna februarie. Creşterile de taxe au fost citate ca fiind motivul principal, cel mai probabil fiind vorba de majoarea accizelor pentru combustibili de la începutul anului, împreună cu preţurile mai ridicate ale materiilor prime. Creşterea preţurilor factorilor de producţie a fost atenuată parţial de o diminuare a marjei de profit, preţurile de vânzare ale producătorilor din industria prelucătoare crescând mai lent în februarie faţă de ianuarie”, a mai spus Ciprian Dascălu.
Per total, producătorii români de bunuri au fost încrezători că nivelurile producţiei vor creşte în anul următor.
Conform declaraţiilor acestora, optimismul se bazează pe planurile de investiţii, pe extinderea liniilor de produse şi pe previziunile de creştere. În general, sentimentul pozitiv a scăzut faţă de luna precedentă, dar a rămas peste medie de la începutul sondajului, în iulie anul trecut.
” Aşteptările de producţie pentru următoarele 12 luni s-au înrăutăţit în februarie comparativ cu luna precedentă, însă au rămas peste media istorică. Revenirea producţiei industriei prelucrătoare cel mai probabil va necesita mai mult timp şi este foarte puţin probabil să se întămăple în prima jumătate a acestui an. Ne-am revizuit recent în jos estimarea de creştere economică pentru 2024 la 2,6% de la 3,3% cât estimam anterior, după o creştere sub aşteptări în ultimul trimestrul al anului 2023, evoluţie care a fost în linie cu evoluţia trimestrială a BCR PMI. Datele PMI pentru primele două luni din trimestrul unu al anului 2024 sugerează o creştere marginală comparativ cu trimestrul precedent. Ne aşteptăm la o revenire a consumului privat în 2024 şi ne aşteptăm să devină principalul motor de creştere anul acesta, urmat de investiţiile publice. Investiţiile private cel mai probabil vor fi afectate de incertitudinile fiscale, iar cererea externă probabil va avea o contribuţie neutră”, consideră analistul BCR.
