• Leu / EUR4.7581
  • Leu / GBP5.5051
  • Leu / USD4.2739
ZF 24

Miracolul croat: 30 de kilometri de autostradă la suta de mii de locuitori. Pentru România raportul este de 3 km/100.000 locuitori

Miracolul croat: 30 de kilometri de autostradă la suta de mii de locuitori. Pentru România raportul este de 3 km/100.000 locuitori

Autor: Bogdan Cojocaru

1 mai 2013 1907

Aproape 200 de kilometri de autostrăzi construiţi într-un singur an ar putea să pară un miracol pentru România. Pentru Croaţia acest miracol a devenit realitate în 2004. Din 2003 până în prezent fostul stat iugoslav a aşternut tot atâţia kilometri de autostradă câţi România are acum în total, deşi, spre deosebire de cel al României, relieful croat are o puternică amprentă muntoasă.

Dar croaţii au rezolvat această problemă cu peste 80 de kilometri de tuneluri. Cel mai lung este Mala Kapela, de aproape şase kilometri. În România, cel mai lung tunel are 884 de metri, în vârful Făgăraşilor, pe Transfăgărăşan, iar lungimea totală a tunelurilor rutiere este de doar doi kilometri.

Croaţia are în prezent 12 autostrăzi, care se întind pe 1.260 de kilometri, iar de anul acesta va avea 13. Cea mai mare dintre acestea, A1, începută în anii 2000, are 466 de kilometri. La cea mai veche autostradă, A3, lucrările de construcţie au început în 1948.

Spre comparaţie, lungi­mea totală a autostrăzilor româneşti este de 530 de kilometri.

Miracolul croat este subliniat cel mai bine de numărul de kilometri de austostradă raportat la suta de mii de locuitori, de 30. Pentru România, raportul este de 3. Cu ce şi-au construit croaţii austostrăzile? Toate drumurile croate care pot fi asociate autostrăzilor din România sunt concesionate. În prezent există patru concesionari, care se ocupă cu mentenanţa, modernizarea şi extinderea drumurilor. Cele mai multe fonduri pentru investiţiile în autostrăzi au provenit, spre exemplu în 2011, din împrumuturi şi taxele de drum încasate de concesionari.

Sistemul de taxare pe autostrăzile croate este unul simplu şi corect. La intrarea pe drum şoferul primeşte un bon pe care este trecută ora şi locaţia, iar la ieşire acesta plăteşte, în euro sau moneda locală, în funcţie de numărul de kilometri parcurşi.

Economia Croaţiei

Economia croată, deşi nu face parte din zona euro, este pe deplin integrată în aceasta, ceea ce înseamnă că nu totul este în mâini croate, scrie BBC. Cea mai mare piaţă de desfacere pentru producţia Croaţiei este Italia, ţară puternic afectată de criză. În total, 60% din exporturile croate se duc către ţări din Uniunea Europeană.

În contextul crizei europene, economia croată se confruntă cu al cincilea an de recesiune, iar şomajul este în creştere. Dacă în 2008 rata şomajului era de 13%, anul acesta indicatorul ar putea atinge 20,4%. Populaţia îmbătrâneşte şi se micşorează. În 1991, populaţia era de 4,7 milioane, iar acum este de 4,3 milioane. Diferenţa reflectă în parte migrarea sârbilor croaţi. Croaţia şi-a neglijat potenţialul agricol, iar cel mai de preţ activ economic al ţării este litoralul, printre cele mai atrăgătoare din Europa. Croaţia va deveni membru al UE pe 1 iulie 2013, după un proces de aderare de 12 ani şi patru luni.

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7581
Diferență: 0,0442
Ieri: 4.7560
Azi: 4.2739
Diferență: 0,7496
Ieri: 4.2421
Azi: 5.5051
Diferență: 0,3262
Ieri: 5.4872
Azi: 4.1831
Diferență: 0,449
Ieri: 4.1644