Finlandezul Alexander Stubb a fost ales preşedinte al celui mai nou membru al NATO, angajându-se să aducă naţiunea sa în centrul alianţei de apărare, în timp ce aceasta încearcă să ţină la distanţă Rusia vecină, raportează Bloomberg.
Stubb va deveni la 1 martie cel de-al 13-lea preşedinte al ţării nordice, succedându-l pe Sauli Niinisto în calitate de şef de stat - un rol în care accentul central a fost pus în mod tradiţional pe protejarea independenţei şi a păcii în Finlanda, care este flancată de un gigant beligerant la est.
„Vreau să văd Finlanda în centrul NATO", a declarat Stubb reporterilor după victoria sa. „Suntem un furnizor de securitate, nu un consumator de securitate. Nu avem limite în ceea ce priveşte apartenenţa noastră la NATO. Avem una dintre cele mai puternice apărări din Europa şi suntem gata să punem la dispoziţie acest element spre binele comun al Alianţei Nord-Atlantice".
Fostul premier, în vârstă de 55 de ani, va continua politica externă şi de securitate a ţării, cu accent pe sprijinirea Ucrainei şi pe integrarea Finlandei în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, la care a aderat în aprilie.
El a obţinut 51,6% din voturi în turul doi de scrutin de duminică împotriva rivalului Pekka Haavisto. Pe parcursul mandatului său de şase ani, preşedintele va acţiona în calitate de diplomat de top al ţării şi comandant suprem al forţelor de apărare, lucrând în cooperare cu guvernul pentru a gestiona relaţiile externe. Pe plan intern, puterile preşedintelui sunt limitate.
„Principala sarcină a preşedintelui este să menţină pacea în Finlanda şi să se asigure că nu vom ajunge niciodată la război", a spus Stubb.
Finlanda a depus cererea de aderare la NATO la doar câteva luni după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, punându-şi candidatura alături de Suedia, ţara vecină, care încă aşteaptă aderarea. Niinisto, arhitectul din spatele acestor candidaturi, nu mai era eligibil pentru a candida.
În timp ce scopul de bază a fost acela de a descuraja orice agresiune cu ajutorul apărării colective, Finlanda şi-a mărit cheltuielile militare, depăşind linia directoare a NATO de 2% din produsul intern brut - un prag pe care alţi membri nordici ai alianţei nu l-au atins încă.
